Ministerul Agriculturii și câțiva senatori vor să suspende legea pentru combaterea risipei alimentare

in Legislatie, Slider homepage 14 September 2017 460 Views

Senatorii din Comisia de Agricultură au votat ieri pentru suspendarea legii privind diminuarea risipei alimentare până în data de 1 iulie 2018. Potrivit lor, Ministerul Agriculturii a cerut această măsură, întrucât legea în forma ei actuală era „prea complicat de aplicat”.

risipa alimentară legea combaterii risipei alimentare

Senatorii din Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală au dat ieri aviz favorabil proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.45/2017, pentru suspendarea Legii nr. 217/2016, privind diminuarea risipei alimentare.

Raportul comisiei urmează să fie votat în plenul Senatului, apoi trimis comisiilor și plenului din Camera Deputaților (cameră decizională). Dacă parlamentarii adoptă ordonanța, legea va fi suspendată timp de un an de la momentul în care ar fi trebuit să intre în vigoare.

De ce vrea Ministerul să suspende legea pentru combaterea risipei

Legea 217/2016 a fost adoptată de Parlament în octombrie și promulgată de Președinte în noiembrie 2016. Ministerul Agriculturii a avut la dispoziție șase luni pentru a elabora normele metodologice. În mai 2017, le-a publicat pe site-ul oficial, spre consultare publică, însă apoi a anunțat amânarea adoptării normelor și a aplicării legii până la finalul anului 2017. La finalul lunii iunie, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență nr 45/2017, propusă de Ministerul Agriculturii. Noul act normativ prevede suspendarea pentru un an a Legii nr. 217/2017 privind diminuarea risipei alimentare.

Printre probleme semnalate de guvernanți în forma actuală a legii, se numără faptul că:

  • operatorii economici care trebuie să aplice legea nu sunt definiți în mod clar în lege;
  • ierarhia diminuării risipei de alimente nu este armonizată cu realitatea din România, iar aplicarea ei nu are un caracter imperativ clar;
  • data-limită de consum este un termen relativ, care variază în funcție de specificul produsului;
  • vânzarea produselor nevandabile cu 3% plus TVA din prețul de achiziție, cât și comercializarea acestora ulterioară cu 25% din prețul lor pot crea o rețea paralelă de comercializare a produselor agroalimentare;
  • posibilitatea de a comercializa produsele pe cale de expirare creează premisele ca acestea să ajungă la destinatarul final într-o stare de degradare improprie consumului și periculoasă pentru sănătate;
  • operatorii economici sunt discriminați, întrucât doar asociațiilor, fundațiilor și întreprinderilor sociale li se permite comercializarea produselor pe cale de expirare;
  • procedura de autorizare la ANSVSA a operatorilor care preiau surplusul alimentar nu este reglementată în cadrul legii.

Singura problemă invocată în ordonanță de mai multe ori este frica de crearea a ceea ce reprezentanții Romalimenta numeau „circuite evazioniste”.

Ținând cont de situația existentă în prezent, caracterizată prin lipsa de infrastructură și capacitate de gestionare a acestor aspecte, în cazul emiterii normelor se creează premisele apariției unor circuite paralele de comercializare a produselor agroalimentare. Existând astfel posibilitatea apariției unor entități de tipul ONG care în siajul operatorilor din sectorul agroalimentar pot aduce prejudicii, de ordin material, de mediu, așa cum s-a întâmplat în cazul reciclării ambalajelor din industria alimentară, toate acestea ducând la creșterea risipei de alimente.

Ce spun parlamentarii USR și ONG-urile implicate

În cursul zilei de ieri, deputatul USR Adrian Dohotaru a publicat pe o rețea de socializare un mesaj de revoltă față de modul în care Guvernul și majoritatea PSD-ALDE tratează problema risipei alimentare:

Am cerut Ministerului Agriculturii normele metodologice în lucru pentru a le discuta cu specialiști, dar nu am primit nimic. Am cerut detalii despre grupul de lucru care ar lucra la aceste norme, dar nu mi s-a răspuns. Există interesul și presiuni majore ca această lege să nu se aplice. Risipa alimentară nu este doar o problemă socială, ci și o mare problemă ecologică pentru că are o contribuție majoră la poluarea mediului. Trebuie să facem presiuni pentru ca legea să devină funcțională în urma unui efort transpartinic de îmbunătățire a ei.

Green Report a încercat să afle de la senatorul USR George Marussi, care face parte din Comisia de agricultură din Senat, ce anume i-a motivat pe senatori să dea aviz favorabil proiectului de lege. Potrivit acestuia, justificarea majorității PSD-ALDE a fost faptul că „legea este inaplicabilă, fiind prea complicată”.

Nu am înțeles însă de ce este nevoie de suspendare. Care este miza? Există legi care vegetează fără norme de aplicare de 10 ani. Se putea proroga termenul de elaborare a normelor, dacă aveau nevoie de mai mult timp. De ce s-a dorit suspendarea?

Senatorul precizează că printre problemele aduse în discuție în comisie s-au numărat, din nou, frica de creare a unor lanțuri paralele, dar și intenția de a nu lăsa ONG-urile să comercializeze produsele primite prin sponsorizare.

Simon Suitner, fondatorul magazinului social Somaro, se teme că normele de aplicare ale legii actuale nu vor mai fi elaborate, ci se va prefera varianta creării unei legi noi. Iar această nouă lege, potrivit lui, nu îi va mai permite comercializarea produselor obținute prin sponsorizare – singura metodă prin care magazinul Somaro își poate acoperi costurile operaționale. În ceea ce privește cealaltă problemă principală semnalată – crearea unor circuite paralele de vânzare – el spune că abordarea este greșită.

Riscul este scăzut. ONG-urile care primesc prin sponsorizare produsele alimentare pe cale de expirare pot fi verificate. Nu poți interzice mersul cu mașina pentru că unii merg cu viteză prea mare.

Raluca Ouriaghli, fondator Ateliere fără frontiere și Bio&Co, crede că, în privința legii pentru combaterea risipei alimentare, „nu se va mai întâmpla nimic bun”. Neîncrederea vine, spune ea, din lipsa de deschidere a Ministerului Agriculturii la colaborare cu ONG-urile.

Ni se transmite, indirect, mesajul că nu mai are rost să ne zbatem, căci am fost deja consultați. Noi (ONG-urile, n.r.) nu suntem văzuți ca specialiști, specialiștii sunt ei, cei care reprezintă interesele retailerilor.

Am încercat să obținem un punct de vedere și din partea Ministerului Agriculturii. Reprezentanții instituției au precizat că vor reveni cu un răspuns în decurs de câteva zile. Îl vom publica de îndată ce îl primim.

Ce prevede legea pentru combaterea risipei alimentare

Legea 217/2016, în forma actuală, reglementează modul în care retailerii ar trebui să gestioneze alimentele aflate pe cale de expirare. Potrivit acesteia, comercianții vor fi obligați să întreprindă 7 tipuri de acțiuni, în funcție de starea alimentelor. În primul rând, vor trebui să încerce prevenirea risipei, prin educarea furnizorilor și a consumatorilor. Dacă însă vor rămâne pe stoc cu produse aflate pe cale de expirare, trebuie să încerce să le vândă la preț redus.

Dacă nu reușesc să le comercializeze, trebuie să le doneze fie unor entități înregistrate la ANSVSA sau unor ONG-uri, care le vor redirecționa gratuit către populația săcară, fie unor organizații sau societăți care le vor utiliza ca mâncare pentru animale. Doar dacă alimentele nu sunt potrivite consumului uman sau animal, ele pot fi transformate în compost, biogaz sau neutralizate.

În plus, ONG-urilor care activează în zona asistenței sociale vor putea cumpăra produse pe cale de expirare cu maximum 3%+TVA din prețul de achiziție și le vor putea comercializa cu maximum 25%+TVA. Astfel, organizațiile își vor putea acoperi costurile de redistribuire și stocare a alimentelor.

Amenzile pentru cei care nu respectă legea sunt cuprinse între 1.000 și 3.000 de lei pentru microîntreprinderi,  între 3.000 și 6.000 de lei – pentru IMM-uri,  și între 6.000 și 10.000 de lei – pentru întreprinderi mari.

Comentarii

comentarii