Ligia Pop, consultant în nutriție: „Trebuie să gătim cu cap, în așa fel încât să nu aruncăm”

in Eat Smart, Eat Smart, EcoLIFESTYLE, Interviuri 3 November 201744 Views

Se autodescrie spunând că promovează un stil de viață mai sănătos, „fără a forța pe nimeni să renunțe la mâncarea gătită sau la cea tradițională”. Din 2008 a devenit raw food chef și a urmărit mai intens specializarea în nutriție. Din 2010 și până în prezent a publicat 8 cărți despre nutriție, rețete raw-food și sfaturi pentru un stil de viață sănătos. Din 2015 este consultant în nutriție. Pe lângă blog, mai are și două emisiuni pe canalul de YouTube, prin care își educă publicul despre cum să gătească sănătos, într-un mod simplu. În 2011 a câștigat titlul internațional YouTube Next Chef, iar în 2015 a primit premiul național Gourmand World Cookbook Awards pentru cartea sa, „Rețete vegane fără foc”. 

Ligia Pop, căci despre ea este vorba, nu a fost dintotdeauna în branșa hranei sănătoase, la bază fiind profesoară de pian. Am vrut să aflăm de la cineva, zilnic în contact cu oamenii și obiceiurile lor alimentare, care este profilul alimentar al acestora, care sunt miturile legate de alimentație și de ce cumpărăm mâncare ca mai apoi s-o risipim.

Ligia Pop

Foto: Ligia Pop

Preferința pentru alimente ambalate și semipreparate. O explicație? Comoditatea

În urma experienței acumulate, Ligia Pop spune că problema principală pe care o vede este lipsa timpului și problema clienților săi în alegerea ingredientelor proaspete, a celor locale și a crudităților.

„Preferă să mănânce în mare partemâncare care se prepară rapid, ambalată, conservată, semipreparată. Ideal ar fi să meargă să caute un producător local, asta fiindcă oameni dispuși să le aducă lăzi cu legume săptămânal sau la două-trei zile, proaspete, culese acasă.”

Un alt motiv pentru care se întâmplă acest lucru este comoditatea, crede Ligia.

„Vor să le fie foarte la îndemână toate și să meargă într-un supermarket să vadă <produs românesc> și să spună gata, e suficient.”

Nu este însă suficient.

„Pentru că nu tot timpul provin din locuri bune și curate. Eu încerc să-i educ în această privință. Să le spun că este o necesitate ca, pe lângă alimentația tradițională, să mâncăm produse proaspăt culese, lăsate să se coacă complet în grădină. Nu culese înainte să se coacă, așa cum se întâmplă în mare parte cu fructele și legumele din supermarket, chiar și cu cele de la piață.”

Micii producători, integrați în ședințele de consiliere

În serviciile pe care le oferă, pe lângă consiliere, Ligia le recomandă clienților săi o listă de mici producători locali. Face acest lucru din 2010-2011, de când a început să lucreze la redactarea listei. Uneori, spune că le-a pus numărul de telefon, site-ul sau pagina de Facebook, chiar dacă aceștia nu au vrut să fie trecuți în listă.

„Mă străduiesc mereu să-i ajut pe cei care sunt mici și tot îi promovez, chiar dacă vor sau nu.”

Lista funcționează ținând cont de recomandările clienților deja existenți și este într-o continuă schimbare. De exemplu, dacă există plângeri din partea consumatorilor, recomandările sunt retușate.

Producătorii sunt din toată țara și nu plătesc comision sau vreun alt cost.

De asemenea, în cadrul expozițiilor de profil pe care le-a organizeazat în toată țara de 7 ani încoace, Raw Generation Expo, spune că, pe lângă zecile de expozanți, a încercat să-i aducă și pe micii producători de legume sau fructe.

„Îi aduceam pe foarte mulți gratuit și preferam să plătim noi amenajarea standurilor, numai ca să vină. Omul simplu este mai greu de convins, este foarte greu de convins de multe ori.”

Mai puține substanțe nutritive în fructe și legume

Din cauză că în ziua de astăzi sunt mai multe surse de poluare: din mediu, din apă, din pânza freatică, radiațiile electromagnetice, alimentele nu mai sunt așa bogate nutrițional, ca acum 50-100 de ani. Dacă sunt și pesticizate, nu mai rămâne nimic din ele, spune Ligia.

„De aceea, trebuie să beneficiem cât putem de mult de fructele și legumele proaspăt culese.”

În plus, un alt factor care contribuie la starea alimentelor care, și așa sunt sărace în calitate, este gătirea la temperaturi mari a acestora

„La o temperatură ridicată, nutrienții se descompun, se coagulează, își schimbă structura chimică, devenind incompleți. În momentul în care ajung în corp, acesta nu-i recunoaște ca pe niște nutrienți care au toate cărămizile necesare asimilării.”

De aceea, crede specialista, este important ca, pe lângă alimentația tradițională, să se aducă un plus și din ingrediente cât mai proaspete, pe lângă fructe, legume, semințe, alge marine raw bio, superalimente (n.r. pudre din plante, rădăcini sau frunze, bogate în nutrienți) și vlăstari.

Vlăstarii, mai bogați cu 30% în nutrienți decât plantele mature. Dar ce sunt vlăstarii?

O alternativă pentru alimentația în sezonul rece, când nu mai există o varietate a legumelor, sau există, dar vin de departe și sunt sărace în substanțe benefice și bogate în erbicide și chimicale, sunt vlăstarii, spune Ligia.

„Vlăstarii sunt plante crescute din semințe organice sau bio, cum ar fi varza, ceapa roșie, ridichea, floarea soarelui, broccoliul, trifoiul, lucerna etc. Sunt, de fapt, semințele germinate și transformate în plante. Aceste plante, de aproximativ 10-15 cm, sunt din punct de vedere nutrițional, mai bogate cu 30% decât aceleași plante mature.”

Ligia spune că sunt trei sau patru producători de vlăstari în România, pe care i-a încurajat și care acum își vând produsele online sau în supermarketuri.

Ligia Pop

Vlăstari de Lucernă foto: Ligia Pop

Puțin și calitativ, în loc de mult și prost

Consultantul în nutriție povestește că, din 2009 și până în prezent, a lucrat cu tot felul de oameni, inclusiv cu șomeri și cu cei care aveau salarii modeste. Însă, au fost oameni „care și-au dorit să facă ceva pentru ei și au făcut eforturi, chiar dacă aveau chirii sau dări de plătit”. Pentru ei a fost important să mănânce puțin și calitativ, decât mult și prost, spune Ligia.

„Dacă, să zicem că, ai avea o alimentație obișnuită, cel puțin o masă sau două ar putea să fie formată din alimente mai sănătoase.”

Mitul alimentației sănătoase și costisitoare

Să te hrănești sănătos este scump. Asta spun marea majoritate a celor care caută o scuză când vine vorba de îmbunătățirea stilului de viață. Și o fac din comoditate și pentru că nu vor să se informeze sau să facă schimbări în viața lor, crede Ligia. Un alt mit este că nu te poți sătura cu mâncarea sănătoasă.

„În general, alimentația mai sănătoasă, în ciuda tuturor miturilor, este sățioasă. Dacă știi cum să gătești și cum să-ți planifici meniul.”

Alte mituri sunt legate de adepții stilului de viață raw-food din România. Din cauză că nu dețin destulă informație, cred că toate alimentele pe care le consumă trebuie să fie 100% crude și au o alimentație foarte sărăcăcioasă, chiar plictisitoare.

„În întreaga lume, toți raw-foodiștii consumă, într-o proporție ideală, undeva la 75% hrană raw. Adică negătită, uscată sau încălzită la 42°C, temperatură care păstrează nutrienții intacți. Restul de mâncare e gătită, într-un mod pe care ți-l alegi singur. Poate să fie mâncare vegetariană gătită.”

„Trebuie să gătim cu cap, în așa fel încât să nu aruncăm”

Când mergem la cumpărături, recomandările specialistei sunt cantitățile mici. Măcar la fructe și legume cantitățile ar trebui să fie mai mici și cumpărăturile făcute la două zile, pentru că aici se aruncă foarte multe. „Mai bine cumpărăm proaspăt și puțin, decât să aruncăm.”

Motivele pentru care mâncarea se aruncă este lipsa de informare. În primul rând, pentru că oamenii nu știu să o depoziteze. Apoi, pentru că nu știu să o refolosească în momentul și-a schimbat aspectul. Cred că dacă este puțin diferită la culoare, nu mai este bună. Pentru a explica, Ligia îmi dă un exemplu cu bananele coapte, cu pete.

„Bananele, în momentul în care sunt coapte, nutrienții sunt mai concentrați. Sau dacă merele s-au uscat la suprafața, preferă să le arunce în loc să facă un smoothie sau o plăcintă cu ele. Cred că ar trebui să pornească din școală educația în acest sens și totodată de la părinți.”

Preocuparea pentru mediu, în creștere, însă nu suficientă

Din 2009 și până în prezent, dar mai mult în ultimii ani, oamenii încep să fie preocupați de ce înseamnă păstrarea unui mediu curat. Sunt preocupați din plastic, de prezența BPA-ului, de dozele de aluminiu, de noxe și metale grele, susține Ligia. „Încep să fie tot mai conștienți, dar mai trebuie să ne educăm.”

Citește și: Cât și cum risipesc românii când vine vorba de mâncare

Comentarii

comentarii