Conferința pe climă de la Lima, Peru, s-a încheiat ieri, după două săptămâni de negocieri prelungite cu două zile, iar înțelegerea la care au ajuns cele 196 de state membre ale Convenției ONU nu este pe măsura așteptărilor, scrie presa internațională. Declarația adoptată la finalul reuniunii este foarte slabă, a spus Sam Smith, reprezentant WWF. Cu toate că documentul adoptat la Lima nu constrânge țările bogate să acorde ajutor financiar țărilor sărace pentru a face față efectelor schimbărilor climatice, așa cum și-ar fi dorit acestea, Uniunea Europeană salută totuși acordul de la Lima și consideră că negocierile reprezintă un pas important spre acordul global de la Paris.
Guvernele țărilor care au participat la Conferința pe climă de la Lima au făcut eforturi minime pentru a păstra negocierile internaționale pe linia de plutire și nu au făcut suficient pentru a convinge că sunt este gata să adopte un acord pe climă, ambițios și echitabil, pentru discuțiile ce vor avea loc anul viitor la Paris, a spus Mary Robinson, trimis special al ONU. Acordul de la Paris, din 2015, trebuie să includă concluziile Protocolului de la Kyoto (2005-2020), care s-au dovedit aproape catastrofale, iar Lima reprezintă o etapă-cheie spre acest acord care va fi definitivat cel târziu în 2015.
Comisia Europeană subliniază însă că acordul de la Lima va obliga toate țările să-și identifice, în lunile următoare, într-o manieră clară și transparentă, angajamentele de reducere a emisiilor și salută rezulatul negocierilor de la Lima ca pe un pas important spe acordul global pe climă de la Paris. „Cu toate că UE spera într-un rezultat mai ambițios la Lima, concluziile ne vor permite să ne cuantificăm propriile noastre contribuții și să punem bazele viitoarelor negocieri de la Paris”, a subliniat Miguel Arias Canete, comisarul european pe energie și climă.
Acordul încheiat duminică, la Lima, presupune ca toate țările participante să-și ia angajamente cuantificabile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, într-un mod clar și transparent, înainte de 1 octombrie 2015. Aceste angajamente sunt menite să permită o reduce globală a emisiilor de gaze de la 40% la 70%, până în 2050, măsură necesară pentru limitarea creșterii temperaturii medii globale cu 2°C.
După ce țările își vor prezenta angajamentele, ONU va analiza impactul global al acestor contribuții naționale pentru a stabili dacă acestea sunt suficiente pentru ca temperatura medie globală să nu mai depășească 2 grade Celsius. Conferința de la Lima nu a clarificat însă ce se va întâmpla dacă reprezentanții ONU vor constata că angajamentele celor 196 de state se vor dovedi insuficiente.
În 2015, înainte de conferința pe climă de la Paris, vor fi mai multe reuniuni care vor analiza bazele noului acord ce se va încheia în 2015. În perioada 8 – 13 februarie, cele 194 de state se vor întâlni la Geneva pentru a relua discuțiile asupra documentului de lucru privind viitorul acord, iar înainte de 31 martie 2015, țările trebuie să-și anunțe contribuția națională pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Acordul de la Paris, din 2015, trebuie să includă concluziile Protocolului de la Kyoto (2005-2020), care nu sunt suficient de ambițioase din punct de vedere al protecției mediului, iar Lima a reprezentat o etapă-cheie spre acest acord care va fi definitivat cel târziu în 2015. Dacă va fi respectat calendarul negocierilor, la Paris, la sfîrșitul lui 2015 va fi posibilă o evaluare globală a posibilităților de a menține creșterea temperaturii medii globale la 2 grade Celsius.
Comunitatea internațională și-a fixat ca obiectiv limitarea la 2 grade Celsius a creșterii temperaturilor medii globale însă activitățile oamenilor imprimă o viteză îngrijorătoare acestui fenomen. Există temeri, împărtășite de specialiști, că până în 2100 planeta se va încălzi cu 4 sau 5 grade Celsius, o perspectivă care pune în pericol securitatea alimentară, sursele de apă și poate provoca epidemii, dar și fenomene meteo extreme.
Citește și:
Negocierile de la Lima au rămas blocate după 10 zile de discuții
Lima: America Latină reîmpădurește 20 milioane hectare de teren degradat
Fondul verde pentru climă, la aproape 10 mld. dolari. SUA, pe primul loc
