Locuitorii din Budești dau în judecată Primăria București pentru apele uzate aduse de Dâmbovița

in Deseuri, Popular 16 December 2014 2,913 Views

Botezată de slavi ca frunza de stejar” (dŭbovi lista în bulgară – n.r.), râul Dâmbovița nu mai este de mult o apă limpede care poartă în aval frunzele ruginii ale copacilor. După ce traversează Bucureștiul, apa este neagră, urât mirositoare, iar deversările necontrolate ale fostelor fabrici și uzine bucureștene au făcut-o periculoasă pentru orice formă de viață. Dezastrul se poate vedea și acum cu ochiul liber în localitatea Budești, județul Călărași, chiar dacă stația de epurare a apelor uzate ale Bucureștiului de la Glina a fost dată în folosință acum mai bine de trei ani.

 

budesti13

 

Orășelul este așezat chiar la gura de vărsare a Dâmboviței în Argeș și este cel mai afectat de poluarea râului, deoarece acesta taie localitatea în două la un moment dat. Gradul de suportabilitate al locuitorilor și al reprezentanților locali se pare că a ajuns la limită. În urma mai multor discuții avute în Consiliul Local, autoritățile locale au decis să dea în judecată Primăria București pentru situația creată. “Sunt în primărie din 2004 și pot să vă spun că nu s-a schimbat absolut nimic. Apa este neagră, poluată și miroase foarte urât în special în perioadele calde. Atunci este imposibil să deschizi geamul dimineața sau seara”, a declarat pentru Green Report, primarul orașului Budești, Lucia Lefter.

Unul dintre localnici povestește că atunci când fabricile și uzinele de lângă București funcționau, apa care le curge la câțiva metri de casă era acoperită de pete de petrol și uleiuri minerale. ”Acum bănuiesc că regulile sunt mai stricte, însă înainte dacă o broască sărea în apă murea pe loc, atât era de otrăvită. (…) Vă dați seama e o apă moartă, nici pentru irigații nu o folosim”, a spus acesta.

 

budesti6

 

Din fericire, apa poluată a Dâmboviței se pare că nu a afectat pânza freatică folosită pentru alimentarea orașului. Locuitorii din Budești sunt racordați la un sistem centralizat care le asigură necesarul de apă potabilă și nu sunt nevoiți să folosească apa din fântâni pentru consumul casnic. “Sunt puțini locuitori care mai au fântâni în curte, iar apa de acolo o folosesc pentru animale sau udat în grădină”, a adăugat Lucia Lefter.

Budeștiul, un oraș cu 7.000 de locuitori, are propia stație de epurare

Locuitorii din Budești se confruntă cu un paradox: deși au propria stație de epurare care curăță 100% apele uzate din localitate, ei trebuie să suporte deșeurile aduse de Dâmbovița din alte localități. În urma unei asocieri cu mai multe primării din județul Călărași (Oltenița, Călărași și Lehliu), primăria Budești a reușit să obțină o finanțare europeană de peste 14,7 milioane de lei destinată construirii a două stații de epurare a apelor uzate. Una funcționează în Oltenița, iar cea de-a doua în Budești. Recepția lucrărilor a avut loc la sfârșitul lunii aprilie 2014.

Stația are două linii tehnologice cu o primă treaptă de epurare mecanică a apei, urmată de o treaptă de epurare biologică avansată care permite eliminarea substanțelor organice și a nitriților până la concentrațiile admise pentru a fi deversate în Râul Dâmbovița. Pentru tratarea nămolului, stația include și o treaptă de stabilizare a nămolurilor rezultate din procesele tehnologice, acestea fiind depozitat într-un loc special amenajat.

Stația de epurare de la Glina încă nu funcționează la capacite maximă

Din păcate pentru budeșteni, situația râului Dâmbovița nu pare să se îmbunătățească în curând. Stația de Epurare a Apelor Uzate Glina va funcționa la capacitate maximă abia din 2017, după finalizarea etapei a doua de construcție care se află în plină desfășurare. “Stația de epurare tratează aproximativ 700.000 m3/zi de apă, la acest moment putând prelua aproximativ 85% din debitul total”, au declarat pentru Green Report reprezentanții Apa Nova.

Stația a fost pusă în funcțiune în octombrie 2011, odată cu finalizarea fazei întâi a proiectului. Pentru această fază au fost cheltuiți 108,3 milioane de euro, din care contributia UE a fost de 65%. La momentul actual, stația este în faza a doua de dezvoltare care constă în reabilitarea casetei de apă uzată – Dâmbovița, extinderea stației de epurare la un debit de 12 mc/s epurare completă, dar și construirea unui incinerator pentru arderea nămolului rezultat în urma procesului tehnologic, care este de aproximativ 400 de tone pe zi. Faza a doua a proiectului se ridică la 416,5 milioane de euro, din care contribuția Uniunii Europene este de 62,63%.

 

glina

 

Chiar și după punerea în funcțiune definitivă a stației de epurare, Dâmbovița, aval de Glina și până la confluența cu Argeșul, va avea nevoie de cel puțin 25 de ani să se regenereze, spun reprezentanții Administrației Naționale ”Apele Române” (ANAR). De asemenea, aceștia au mai precizat că în privința comunității de viețuitoare acvatice, aceasta nu se va putea reface niciodată definitiv.

Înaintea de punerea în funcțiune a stației de epurare, nivelul oxigenului din apă după ieșirea din Bucureși era practic zero, iar nivelul fosforului și a materiilor poluante organice era de 25 de ori mai mare decât într-un râu de gradul V, adică cel mai mare grad existent, în normele actuale, de poluare al unui râu. Din ultimele cifre făcute publice de ANAR , în iulie 2011, cele mai mari depășiri se înregistrau pentru fosfor (din ortofosfati), cu o valoare de 1,7 mg/l, fosfor total – 2,65 mg/l și azotul din amoniu – 15,4 mg/l. În privința metalelor grele, cea mai mare depășire se înregistra la zinc.

Citește și:

Peste 400 milioane de euro pentru finalizarea lucrarilor la statia de epurare Glina

Costurile privind operarea statiei de epurare Glina se ridica la peste 27 milioane euro anual

A fost inaugurata statia de epurare de la Glina 

Comentarii

comentarii