Măsurile privind limitarea vânzării de lemn ilegal pe piața din România, luate de Guvern în ultimul an, au avut și un efect cu impact negativ asupra locuitorilor din mediul rural. Prețul lemnul folosit pentru încălzire în cele peste 3,5 milioane de gospodării din România s-a dublat în ultimul an, a declarat, marți, directorul general al Romsilva, Ciprian Pahonțu.
Dacă în 2015 populația se aproviziona la un preț mediu de 200 de lei pe metru cub, acum, în mediul rural, sa ajuns la 400 – 450 de lei. Este un efect cumulat, atât din cauza înăspririi legilației silvice privind controlul circualție de material lemnos, dar și din cauza unei reglementări guvernamentale din noiembrie 2015, care a bulversat piața lemnului în anul de producție 2016. Romsilva nu a mai fost în poziția de a mai pune lemn direct pe piață. Aceasta a trebuit acoperită în integralitate de agenții economici specializați pentru exploatarea lemnului. Romsilva a putut pune pe piața doar lemnul refuzat de agenții economici de la două licitații și o negociere. Până la finele lunii septembrie am reușit să punem pe piața 430.000 de metri cubi de lemne de foc. Anul trecut am asigurat către populație peste un milion de metri cubi”, a spus Pahonțu.
Acesta a adăugat, că în urma unor modificari legilative publicate în Monitorul Oficial la începutul lunii septembrie, Romsilva va putea pune pe piață încă 450.000 metri cubi de lemne de foc. El a precizat că Romsilva vinde lemn de foc cu 153 de lei pe metru cub, în timp ce în sectorul privat prețul poate depăși 400 lei.
Nu există reglementare a prețului de lemn de foc pe piața privată. Este opțiunea agenților economici privați la ce preț și în ce condiții de eficiență vând. Romsilva face niște eforturi să aducem la un preț bun, de 153 lei, pe care îl vom menține până la nivelul anului. Noi deținem undeva la mai puțin de 8% din piață. Ca populația să cumpere lemn de foc trebuie să se adreseze ocolului silvic din zona unde stă”, a mai spus directorul general al Romsilva.
Romsilva administrează 49% din suprafața de păduri a României, restul de 51% sunt păduri private sau aparțin unităților administrativ-teritoriale.
