interviu de Corneliu Belciug
Managementul apei, ca resursa vitala, presupune un efort sustinut si constant. Bogatia retelei hidrografice de care dispune tara noastra nu este doar un avantaj, ci si o mare responsabilitate. Stand de vorba cu principalul responsabil de gospodarirea apelor din Romania, Madalin Mihailovici, Director General al Administratiei Nationale "Apele romane" am aflat care sunt problemele actuale cu care se confrunta sistemul romanesc de gestionare a apei, dar si ce s-ar putea face pentru a imbunatati doua aspecte delicate ale contextului romanesc al sistemului: dificultatile economice si factorul de educatie a cetateanului.
Ce resurse de apa avem si cat de bine stim sa o folosim? Suntem europeni?
E important sa stim ce potential avem, cat din el folosim, si apoi sa vedem daca suntem sau nu suntem europeni la acest capitol. Resursa de apa la nivelul anului 2006 era de 134,6 miliarde de metri cubi. Aceasta, in mod teoretic, este cantitatea care se poate exploata. Resursa existenta, potrivit gradului de amenajare a bazinului hidrografic, este de numai 40,4 miliarde de metri cubi de apa. Cerinta de apa a folosintelor, potrivit capacitatilor de captare aflate in functiune, este de aproximativ 8 miliarde de metri cubi de apa. Revenind la consumuri, in statele europene se utilizeaza in fiecare an aproape 21% din resursele de apa regenerata (apele din rauri) din care 5% re prezinta consumul efectiv de apa utilizabila.
Nu cred ca noi, romanii, suntem prea departe de media europeana. Diferente apar in ceea ce priveste sursele de apa folosite. Foarte multe tari europene utilizeaza sursa de suprafata si mai putin sursele subterane. Şi asta pentru ca sursa din subteran este o sursa strategica ce nu ar trebui folosita nerational.
In Romania, lucrurile nu stau chiar asa. Şi ar fi foarte mult de discutat. Sa va dau un exemplu: uitati-va la cartierele noi de locuinte construite in zonele limitrofe ale Bucurestiului, toate folosesc apa din subterean. Spre exemplu, Finlanda si Lituania isi acopera necesarul de apa in proportie de peste 90% din surse de suprafata, chiar daca sursa majoritara este de subteran.
Sigur, exista si reversul medaliei: Danemarca si Islanda, pentru care toata sursa subterana acopera complet necesarul de apa al populatiei. Exista un calcul care sa arate cat folosim din subteran si cat din sursa de suprafata? In Romania, in anul 2006, prelevarile totale de apa au fost de 6,2 miliarde de metri cubi. La populatie a fost 1,02 miliarde, in industrie 4,7 miliarde, iar in agricultura aproximativ 0,5 miliarde metri cubi de apa. In proportie de 13,2% a fost prelevata din subteran, 58,3% din raurile interioare si 28,5 % din Dunare.
Consumul de apa a scazut in ultimii ani in Romania… Daca vrem sa comparam anii "90 cu 2006, observam ca prelevarile au scazut de la 20,4 miliarde de metri cubi in "90, la cele 6,08 miliarde de metri cubi de apa in 2006. De ce? Sunt mai multe explicatii. Disparitia sistemelor de irigare. La inceputul anilor "90, in agricultura erau folosite cateva miliarde bune de metri cubi de apa, acum se folosesc 0,5 miliarde. Ca s-o spunem direct, asta inseamna ca agricultura este pe butuci si daca nu ne vom gandi sa redezvoltam sistemele de irigatii, cu timpul, tinand cont si de schimbarile climatice, s-ar putea sa avem surprize. Noi am avut sisteme mari de irigatii, care erau folosite pentru suprafete incepand de la 20.000 ha pana la 118.000 ha. Era un sistem mamut. O alta explicatie – diminuarea activitatii industriale, reducerea consumului de apa in procesele tehnologice, ceea ce inseamna ca si industria noastra si-a modernizat tehnologia consumatoare de apa. Şi sa nu uitam ca si pierderile au scazut. Inca sunt, dar se simte ca lucrurile au inceput sa se schimbe: se schimba conductele, se optimizeaza retelele s.a.m.d.
Putem spune ca, dincolo de pierderi, ramane risipa. Risipesc romanii apa?
La noi, risipa este mare, dar incepe in casa si abia apoi plecam mai departe pe linia apei, ajungand la reteaua de alimentare sau la reteaua de canalizare. Ştim bine ca sunt oameni care nu sunt deranjati ca bateria de la cada sau de la toaleta nu este etansa. Pare o pierdere mica, insa acumultat putin cate putin inseamna mult. In blocuri construite acum 30-40 de ani, este clar ca trebuie schimbate conductele, lucru care nu este neaparat treaba companiei ApaNova, ci a proprietarilor. ApaNova, practic, raspunde de calitatea apei si de pierderile in sistem pana la intrarea in bloc. De la intrarea in bloc, este problema locatarilor.
Este, de fapt, un ansamblu de raspunderi: cetatean, distribuitori si, noi, gospodarul de apa. Fiecare e responsabil de tronsonul lui de activitate. Utilizarea acestei resurse trebuie platita la ANAR, in calitate de operator unic al resurselor de apa.
Noi incercam sa incurajam economisirea. Exista un sistem de tarife, plati, bonificatii si penalitati, care sunt stipulate conform Legii 107/1996. ANAR este singura in drept sa aplice acest sistem de contributii. Acum, noi, in relatiile cu utilizatorii nostri putem acorda si bonificatii, dar si penalitati. Un consumator care isi retehnologizeaza instalatiile, reduce consumurile, in momentul in care descarca apa uzata inapoi aplica tehnologii noi, care fac ca apa safie de calitate mai buna, in acel moment, conformlegii ii dam bonificatii. Dar exista si reversul medaliei: nu respecti legea, suntem tara a Uniunii Europene, fata de tarif ii aplicam penalitati. Poti sa platesti mai putin sau poti sa platesti mai mult.
Este apa cea mai ieftina resursa din Romania?
Da. Este cea mai ieftina resursa din Romania. Noi nu putem sa schimbam contributiile, cum face HidroElectrica sau ApaNova. Ei sunt stat in stat. Daca dansii considera ca debitul pe Dunare a scazut, ca au probleme, ei modifica tarifele. La noi este in vigoare legea organica. Pentru operatorii economici, institutii publice, unitati de cult, agrozootehnice, la apa de suprafata tarifam suma de 350 lei vechi pe metru cub de apa.
La operatorii economici, producatori de energie electrica si termica, prin termocentrale in regim de circuit deschis, in zona de prelevare de la Dunare, tariful este de 0,20 lei noi la mia de metri cubi, iar la producatorul de energie electrica si termica in centrale nucleare este 3,5 lei la mia de metri cubi. Spun "la mie" pentru ca altfel ar fi trebuit sa pun mult prea multe zero uri. Unde se foloseste sursa subterana este 450 lei vechi pe metru cub.
Credeti ca tarifele, contributiile percepute trebuie majorate?
Noua ni se refuza indexarea tarifelor cu indicele de inflatie,din septembrie 2005 pana acum, adica cu vreo 7,5%. Nu este o crestere mare si este una legala, dar Ministerul Finantelor inca nu vrea sa semneze. In acelasi timp, vad ca preturile practicate de distribuitorul de apa, pe metrul cub pot ajunge si la 14.000 si 20.000 lei.
Orice mi s-ar spune, ca dansii fac procedee de tratare, de prelucrare a apei, oricum, 350 lei pe metrul cub, cat este pretul nostru, din 15.000 metrul cub, cat este tariful lor, nu inseamna nici macar 1%. Iar eu sunt obligat sa tin in picioare o infrastructura de 7.000 km de diguri, de lacuri de acumulare, pentru care nu iau niciun ban de la bugetul de stat. Din banii pe care ii luam din contributii noi trebuie sa tinem in spate sistemul, care este in dezvoltare si necesita investitii din ce in ce mai mari, dar statul nu-ti da bani ca sa intretii investitia, ci ca sa o faci. Dar investitiile se intretin.
Cu cat ar trebui sa se vanda un metru cub de apa?
In 2005 noi am cerut, in parlament, dublarea pretului la apa subterana, de la 450 lei la 900 lei, vechi ceea ce mie nu mi se pare foarte mult, cand e vorba despre o resursa asa de importanta. Mi s-a raspuns ca acest lucru va genera inflatie. Daca se creeaza inflatie cu 0,9 bani, inseamna ca nu mai inteleg eu sistemul. La apa de suprafata, pretul ar trebui dublat, la 7 bani, iar la apa de subteran, ca sa o facem prohibitiva, pentru ca sunt foarte multi consumatori economici care o folosesc in pro cesul de productie, as qvadrupla-o, de la 450 de lei, as urca pretul la 1.800 lei pe metrul cub.
Sa vorbim si despre necesarul de investitii…
In 2007, de la bugetul de stat al Romaniei vom avea 4.390miliarde de lei vechi, iar din credite externe 1.033 miliarde de lei vechi, care vor fi investite in peste 200 de obiective. Toate aceste investitii sunt impartite echilibrat catre cele 11 directii de apa din tara. Cateva exemple de proiecte sunt cele intreprinse pentru Directia Apelor Somes Cris, unde sunt pe rol 22 obiective de investitie in valoare de 600 de miliarde. Apoi
avem lucrarile pe Tisa si Somes, pentru care vom lua 150 miliarde din credite externe. Pe Crisuri avem 19 obiective, cu un capital investitional de 44 miliarde lei de la autoritatile romane si 85 miliarde din credite externe. Pe Olt, sunt 14 obiective, in valoare totala de 269 miliarde lei, dintre care 53 miliarde lei sunt credite externe.
Puteti estima necesarul total al investitiilor?
Chiar daca as spune o suma, care poate ajunge la 12 miliarde de euro, e clar ca vorbim despre sume mari, care nu pot fi facute peste noapte, cer timp. Traim fenomene extreme. Cand ploua zile in sir… cand e seceta o luna… Aceste sume pot varia in functie de ce poate aparea. Necesarul este mare.
Platim tribut faptului ca circa 15 ani nu am investit nimic pentru aceasta structura. In afara de aceste sume alocate de la bugetul de stat si creditele externe, ANAR are patru obiective de investitii in faza de evaluare a documentatiei tehnico-economice, in vederea cofinantarii din fonduri PHARE si alte surse in valoare de 62,8 milioane de euro. Sunt obiective foarte importante cum ar fi amenajarea raului Trotus si a afluentilor, amenajarea raului Tazlau, punerea in siguranta a lucrarilor de aparare impotriva inundatiilor pe raul Ialomita si pe tronsonul Slobozia-Ţandarei.
Avem in curs de promovare obiective de investitii comeplexe pentru refacere plajei si combaterea eroziunii costiere pe litoralul romanesc, care ar ajunge la un necesar de un miliard de euro.
Cum ati convinge un investitor strain sa investeasca in Romania?
Toti probabil vor fi interesati la un moment dat de amenajarea hidroenergetica si exista cursuri de apa pe care se pot amenaja astfel de microhidrocentrale. O posibilitate de parteneriat ar fi ca noi sa punem la bataie cursul de apa, iar ei sa faca investitia, si digurile si niste acumulari de apa. Fiind vorba despre energie verde, au bonificatii, exploateaza hidroenergetic si fac in contrapartida o parte din aceste lucrari care sunt necesare.
Ar fi extraordinar sa se inteleaga faptul ca trebuie facuta acumularea de la Azuga. Daca aceasta s-ar face, si ar putea fi inceputa si maine pentru ca lucrarea este aprobata si avansata pana la faza de proiect tehnic, numai ca nu exista sursa de finantare. Dar aici un parteneriat ar fi foarte favorabil pentru un consortiu de constructii, pentru ca de la Azuga poate fi alimentat cu apa gravitational, fara pompa, foarte ieftin, tot ceea ce inseamna Azuga, Poiana Ţapului, Sinaia, Nistoresti Campina. Dar ei vor trebui dupa aceea sa-si dezvolte retelele de alimentare cu apa, infrastructura.
Acum, care este cea mai mare nemultumire adumneavoastra?
Cel mai tare ma doare ca sunt doi ani cu foarte multe greutati atat economice, cat si stihiile naturii, in toata aceasta perioada s-a facut un efort extraordinar. Nu-mi place sa vorbesc despre mine, dar am gasit compania intr-un stadiu nu foarte bun si, cu toate acestea, am reusit sa omor un sistem de plata prin compensare si sa lucrez numai pe cash.
Compania ar fi fost moarta la ora actuala daca nu ar fi avut un sistem de cash-flow. Am gasit-o cu datorii curente, restante de 54 de miliarde. Imi amintesc ca, in ziua in care am venit, aveam in contul sediului central sub un miliard de lei vechi. Am platit incursul anului trecut datorii la bugetul de stat de 8 milioane de euro, toate datoriile care au existat sunt achitate, suntem cu datoriile curente la zi. Plata salariilor nu a intarziat nici macar o zi, in tot sistemul de cand sunt aici. Am facut exact ceea ce scria in Legea 310, care stipuleaza ca daca se platesc toate da oriile pana pe 30 septembrie 2004, compania este iertata de datoriile istorice.
Compania merge bine, datoriile sunt platite. Insa, in timp ce alte entitati economice, care au fost iertate de datorii, acumuleaza datorii in continuare, noi nu putem sa fim stersi de la datorii. De ce ma deranjeaza acest lucru? Pentru ca trebuie facute niste cresteri salariale, la oamenii care lucreaza in acest sistem, pentru ca altfel ii pierdem, se duc in alt domeniu. Asta e marea mea nemultumire. Nu cer sa mi se faca un favor, cer sa se respecte legea. Am platit toate datoriile pana la 30 septembrie 2004, cum spune legea. O institutie care are datorii nu poate sa faca cresteri salariale.
Totusi, noi, in perioada in care ne-am platit si datoriile am facut si cresteri salariale cu 40%, in medie. Exista posibilitatea de a mari salariile oamenilor in continuare. Oamenii trebuie cointeresati. Sunt oameni care sunt alergati zi si noapte.
Despre cati angajati vorbim?
Avem circa 9.500 de angajati, iar salariul mediu brut este in jur de 10 milioane de lei vechi. Ce majorare aveti in vedere?Trebuie sa existe un echilibru intre cresterile salariale si volumul investitiilor. Anul acesta este posibil sa acordam o crestere a salariilor cu 10-15%,un procent important pentru oameni. S-ar putea sa cer aprobarea consiliului de conducere si, cu aprobarea lui, sa facem, probabil incepand cu 5 mai, o crestere salariala. Acasa faceti economie la apa? Sa fiti convins de acest lucru. Credeti-ma, sunt la a doua generatie in familie care lucreaza in domeniul apelor. Tatal meu a fost la Directia Apelor in Buzau. Sunt constient ca trebuie sa economisim.
Ce le spuneti copiilor ca sa-i invatati sa economiseasca apa?
Este foarte simplu. Cand faci un dus si dureaza 5-6 minute, nu este nevoie ca apa sa curga in continuu 5-6 minute. I-am spus "uite, cum mergem sa spalam masina: se inmoaie, dupa aceea se samponeaza, iei o pauza la consumul de apa, dupa aceea clatesti si opresti apa". Intotdeauna am incercat sa fac o comparatie cu altceva ca sa poata intelege cat mai bine ce e nevoie sa facem ca sa nu irosim nici o picatura de apa. Cineva mi-a spus cand eram mult mai tanar: "Domnul meu, nu exista economii mari, sau economii mici, exista numai economii."
