Câțiva cercetători de la Universitatea Putra, din Malaezia, au găsit un scop pentru fibrele din frunzele de ananas: pot fi folosite pentru piese destinate dronelor. Aceste componente devin astfel mai ieftine și mai ușoare față de cele sintetice.
O echipă de cercetători din Malaezia a dezvoltat o metodă pentru a transforma fibrele din resturile de frunze de ananas într-un material rezistent care poate fi folosit la construcția unor piese destinate dronelor.
Metoda a fost dezvoltată în cadrul unui proiect desfășurat de Universitatea Putra din Malaezia, care are ca obiectiv chiar descoperirea unor utilizări sustenabile pentru resturile vegetale provenite de la ananasul cultivat de fermierii din Hulu Langat, o regiune aflată la o distanţă de 65 de kilometri de Kuala Lumpur.
„Transformăm frunza ananasului în fibre cu aplicabilitatea în domeniul aerospaţial, inventând pur şi simplu o nouă dronă”, a declarat profesorul Mohamed Thariq Hameed Sultan pentru Reuters.
Acesta a spus că dronele fabricate dintr-un material biocompozit au un raport putere-greutate mai ridicat decât cele din fibre sintetice, fiind de asemenea mai ieftine, mai uşoare şi se descompun mai rapid atunci când sunt aruncate. Dacă drona se strică, structura de susținere poate fi îngropată în pământ, unde se va dezintegra în două săptămâni.
Potrivit acestuia, dronele prototip au reuşit să zboare la o înălţime de circa 1.000 de metri şi să rămână în aer aproximativ 20 de minute.
Scopul final al echipei de cercetare este să creeze o dronă de dimensiuni mai mari, care să transporte încărcături voluminoase, inclusiv senzori de imagine, pentru scopuri agricole sau inspecţii aeriene.
„Rolul nostru este de a ajuta industria, fermierii, să-şi sporească recoltele şi să le facem munca mai uşoară” a spus William Robert Alvisse din cadrul Societăţii activiste pentru drone fără pilot din Malaezia, o organizaţie nonguvernamentală care ajută la proiectarea dronelor şi oferă consultanţă în cadrul acestui proiect.
Înainte ca proiectul să se lanseze, în 2017, frunzele și tulpinile de ananas erau aruncate după perioada de recoltare, care are loc o dată pe an, dar fermierii speră că iniţiativa dronelor va încuraja mai multă inovaţie pentru descoperirea unor noi utilizări pentru deşeuri şi sporirea veniturilor.
„Din cauza crizei sanitare şi a problemelor economice cauzate de COVID-19, oamenii sunt disperaţi şi nu există alternativă pentru creşterea veniturilor”, a spus Irwan Ismail, un fermier care cultivă ananas.
Citește și:
China. Ferme de gândaci de bucătărie, pentru a elimina resturile alimentare
Oamenii de știință dezvoltă noi metode de a face bioplastic din resturi alimentare, paie sau rumeguș
