Cât de sigure sunt măștile confecționate din materiale textile

in EcoLIFESTYLE 26 August 2020 1,969 Views

Cel mai probabil, pandemia de coronavirus va dura în jur de doi ani, spune OMS, timp în care oamenii din toată lumea vor purta măști. Ținând cont că vedem deja măști chirurgicale aruncate peste tot, ne-am întrebat dacă cele confecționate din materiale textile ar fi o variantă sigură. Am răspuns în cele de mai jos.

Foto: Vera Davidova/Unsplash

Pandemia de coronavirus s-ar putea termina în aproximativ doi ani, a anunțat recent Organizația Mondială a Sănătății (OMS). Cum virusul este purtat de picături mici – însă mai mari decât el, – măștile vor reprezenta în continuare, probabil, cea mai bună măsură pentru a preveni răspândirea lui.

Însă deja vedem măști medicale aruncate la întâmplare peste tot în jurul nostru, în localități, dar și în natură. Un ONG din Franța, care face acțiuni regulate de curățare a Mării Mediterane de deșeuri, a avertizat chiar că în curând vor fi mai multe măști decât meduze în apă. Nu e nevoie decât de o rafală de vânt sau de puțină ploaie ca măștile care nu au fost aruncate într-un coș cu capac să ajungă într-un râu și de acolo în mare, spune organizația. Ținând cont că, la nivel mondial, sunt folosite în fiecare lună 129 de miliarde de măști, avertismentul francezilor pare justificat.

Foto: Nu arunca măști și mănuși pe jos

În România, Asociația Geeks For Democracy a semnalat problema încă de la jumătatea lunii mai, iar o lună mai târziu a demarat o campanie de colectare a măștilor, mănușilor și a altor echipamente folosite împotriva Covid-19, alături de Carrefour România.

Pentru a opri poluarea cu măști medicale, dar și pentru a economisi resurse, activiștii de mediu recomandă utilizarea măștilor reutilizabile, din materiale textile. Înainte să facem și noi această recomandare, în calitate de promotori ai educației pentru un mediu curat, am vrut să ne asigurăm că acest tip de măști sunt sigure.

Istoria măștilor reutilizabile

Măștile din textile au fost folosite pentru prima dată în 1897 de chirurgi, pentru a preveni contaminarea din blocul operator și la începutul secolului XX, pentru a împiedica răspândirea bolilor infecțioase în comunități, inclusiv în timpul pandemiei de gripă spaniolă din 1918 – 1919.

În anii 1920 și 1930, eficiența lor privind oprirea bacteriilor și reducerea infecțiilor transmise în blocul respirator a fost demonstrată în studii experimentale și observaționale. Aceste studii au arătat că eficiența măștii era direct legată de cât de etanșă era masca și de numărul de straturi. De asemenea, au arătat că umiditatea crescută a măștii a redus progresiv eficacitatea acesteia.

Cercetările privind măștile au scăzut după apariția antibioticelor, în anii 1940, iar măștile din pânză au fost utilizate rar în țările cu venituri ridicate odată cu dezvoltarea măștilor chirurgicale – rezistente la umiditate – în anii ’60. Totuși, au continuat să fie utilizate la scară largă atât în domeniul de sănătate, cât și în mediul comunitar, în țările cu venituri mici și medii, în special în Asia.

Studii asupra măștilor din materiale textile

Pe fondul pandemiei de Covid-19, dar și a lipsei măștilor chirurgicale, măștile din materiale textile au căpătat iarăși atenție, inclusiv în domeniul cercetării. Mai multe studii au fost desfășurate pentru a verifica siguranța pe care o oferă acestea.

Un studiu din aprilie 2020 a examinat eficiența de filtrare a țesăturilor obișnuite, cum ar fi bumbac, mătase, șifon, flanelă și diverse sintetice, testate individual și în combinație. Eficiențele filtrării straturilor unice au fost extrem de variabile, dar îmbunătățite, în mod constant, când diferite țesături au fost combinate în mai multe straturi. De exemplu, hibrizii (cum ar fi mătase-bumbac, bumbac-șifon, bumbac-flanelă) au avut eficiențe de filtrare de peste 80% – pentru particule mai mici de 300 nanometri (nm) și peste 90% – pentru particule de peste 300 nm. Bumbacul a avut rezultatele cele mai bune când a fost în mai multe straturi. Autorii au comentat că o scădere semnificativă a eficienței filtrării ar proveni din situațiile când masca nu este etanșă sau nu este purtată corect.

Foto: Ewien Van Bergeijk Kwant/Unsplash

Deși nu există studii asupra măștilor de pânză purtate în mediul comunitar, un raport din mai 2020 – citat de Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA – vorbește despre eficiența măștilor de pânză.

Un frizer dintr-un salon de coafură din SUA a lucrat timp de opt zile fiind simptomatic, până când a fost diagnosticat cu COVID-19. Un alt stilist, care a intrat în contact neprotejat cu primul, a dezvoltat simptome trei zile mai târziu, dar a continuat să lucreze până când a fost diagnosticat cu COVID-19, patru zile mai târziu. Stiliștii și clienții de la acest salon au fost obligați, printr-o ordonanță a orașului și a politicii de salon, să poarte măști în timpul interacțiunilor cu clienții. Atât stiliștii, cât și majoritatea clienților au purtat măști textile dintr-un strat sau două sau măști chirurgicale, în timp ce interacționau. Nu au existat cazuri simptomatice printre cei 139 de clienți expuși în salon pentru perioade de 15-45 de minute, în timp ce cei doi angajați erau simptomatici, și niciunul dintre cei 67 de clienți care au acceptat să fie testați pentru SARS-CoV-2 nu a dat rezultate pozitive.

Confecționarea măștilor din materiale textile

Lia Stoica are un mic atelier de croitorie în București, iar la începutul pandemiei, când nu se găseau măști medicale nicăieri, și-a propus să vină în ajutorul clienților și al cadrelor medicale. A testat diferite materiale, a observat cât de ușor trece apa prin ele, cât de tare se înclină flacăra atunci când suflă spre ea, prin mască. Unele materiale erau foarte dense și împiedicau respirația, altele erau sintetice și creau disconfort termic. Modelul actual, din care a vândut câteva mii (pentru nunți, botezuri, companii, hoteluri și chiar un festival), presupune două staturi din bumbac ranfors (o țesătură foarte densă), iar la mijloc un filtru TNT –  materialul din care se fac combinezoane medicale și partea interioară a măștilor chirurgicale.

Foto: Lia Stoica

Deși autoritățile din România nu fac precizări directe în legătură cu măștile confecționate în ateliere mici sau acasă, experții de la Asociația de consumatori Que Choisir din Franța s-au asigurat, prin intermediul unor teste, că este posibilă confecţionarea unei astfel de măști, din material textil, care să răspundă exigenţelor la fel ca o mască de uz non-sanitar confecționată industrial.

Aceștia au măsurat rezistența la inspirație şi eficiența de filtrare bacteriană pentru o mască confecționată manual chiar și după 10 cicluri de spălare, folosind 14 măşti, în principal din bumbac, poliester, elastan, vâscoză sau poliamidă. Măștile erau făcute din două straturi identice de material (cu excepţia materialului de blugi, pe care, datorită grosimii, l-au dublat cu un material textil din bumbac).

Cercetătorii au stabilit două niveluri de filtrare: nivelul 1, care filtrează 90% din particulele de peste 3 microni, și nivelul 2, care filtrează 70% din particule. Doar două tipuri de material textil au avut rezultate comparabile cu o mască de categoria 2, chiar şi după 10 spălări: una dintr-o ţesătură în plasă de tip polo şi una din satin de poliester similar cu o căptuşeală groasă. Jerseurile groase sau simple (tricouri), poplinul de bumbac, ţesătura japoneză şi materialul de blugi filtrează foarte bine, dar împiedică prea mult respiraţia.

Totuși, experții Que Choisir au constatat că o batistă de hârtie introdusă între două tipuri de material textil îmbunătățește considerabil performanțele măștii de protecție respiratorie, cu precizarea că hârtia a trebuit schimbată frecvent, pentru a evita umiditatea (care poate duce la dezvoltarea bacteriilor).

Măști confecționate de Lia Stoica, purtate la o nuntă

Cât despre forma măștilor confecționate, echipa de experți de la Que Choisir recomandă în special masca cu mai multe pliuri orizontale, de la nas la bărbie. Aceștia atrag atenția că masca cu cusătură verticală (chiar din cauza cusăturii verticale) nu asigură etanşarea.

Masca trebuie să fie flexibilă, suplă, pentru a se mula pe conturul feţei, şi suficient de netedă pentru a nu irita pielea. Poate fi spălată (chiar și manual, cu apă și săpun) și refolosită după ce se calcă cu fierul la 60 grade Celsius, precizează Asociația Pro Consumatori România.

Pentru a veni în sprijinul consumatorilor, AFNOR – Asociația Franceză de Standardizare a stabilit, după o serie de evaluări, care sunt materialele textile potrivite pentru confecționarea unei măști de protecție respiratorie, recomandându-le pe cele cu o țesătură deasă şi, totodată, fine.

Astfel, AFNOR  recomandă realizarea unei măști prin combinarea a următoarelor trei tipuri de materiale: pânză groasă, o bucată de tricou din poliester, o bucată de bumbac fin.

Recomandări de la autorități și specialiști

Adrian Marinescu, medic infecţionist la Institutul Național de Boli Infecțioase Matei Balş, a precizat, pentru Green Report, că le recomandă cetățenilor să poarte măști chirurgicale, pentru patru, cinci ore.

„Dacă nu avem încotro, pe cele reutilizabile putem să le spălăm și să le călcăm, dar e o variantă de compromis”, a comentat acesta.

Asociația Franceză de Standardizare recomandă utilizarea aceleiași măști – chirurgicală sau din material textil – pentru cel mult patru ore. Spălarea celor din material textil trebuie să se facă la 60 de grade Celsius (chiar și împreună cu lenjeria de pat și cu prosoapele), pentru cel puțin 30 de minute, însă nu recomandă fierberea acestora, pentru că se poate distruge țesătura. Suplimentar, măștile din textile pot fi călcate, însă acest proces nu trebuie să înlocuiască spălarea la 60 de grade, după fiecare utilizare, subliniază AFNOR. Asociația a mai transmis că măștile confecționate din material textil nu trebuie folosite de cadrele medicale care intră în contact cu pacienții.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care, la sfârșitul lunii ianuarie, nu recomanda sub nicio formă purtarea măștilor din materiale textile, a venit cu rectificări în luna aprilie, apoi cu alte update-uri, în iunie. Astfel, pentru măștile non-medicale OMS recomandă cel puțin trei straturi de material. Combinația ideală ar trebui să includă un strat interior (care vine în contact cu fața) dintr-un material hidrofil (de exemplu, bumbac); pentru stratul exterior, un material hidrofob (de exemplu, polipropilenă, poliester sau amestecurile lor) care poate limita contaminarea externă; un strat hidrofob la mijloc, din material sintetic, cum ar fi polipropilenă, sau de bumbac.

De asemenea, OMS recomandă spălarea măștilor reutilizabile cu săpun sau detergent de rufe, la 60 de grade Celsius, sau, în lipsa acestora, fierberea măștii pentru un minut sau scufundarea ei într-o soluție cu 0,1% clor – pentru un minut – și clătirea ei cu apă la temperatura camerei. Experții subliniază că purtarea măștii atunci când aceasta devine umedă poate duce la auto-contaminare.

Organizația Mondială a Sănătății a mai transmis că măștile non-medicale pot fi purtate de populație în locuri publice (școli, biserici, mijloace de transport în comun și, în general, în spații închise). Există însă câteva categorii de persoane care trebuie să poarte măști medicale: persoanele peste 60 de ani, cei cu comorbidități (boli cardiovasculare, diabet zaharat, boli cronice de plămâni, cancer, boli cerebrovasculare, imunosupresie), precum și persoanele care prezintă simptome care ar putea avea legătură cu Covid-19.

De reținut, pe scurt:

  • Măștile din materiale textile sunt măști non-medicale, care nu trebuie folosite de cadrele medicale sau de categoriile vulnerabile.
  • Pentru a fi sigure, măștile trebuie confecționate din cel puțin trei straturi, urmând recomandările OMS.
  • Măștile reutilizabile trebuie spălate la 60 de grade Celsius, cu săpun sau detergent, și pot fi apoi călcate. Măștile umede nu mai sunt eficiente, ba chiar devin periculoase.

Citește și: 
Carrefour România colectează măștile și mănușile folosite
ONG: În curând vor fi mai multe măști decât meduze în Marea Mediterană

Comentarii

comentarii