Pentru o mai bună colectare a deșeurilor separate, inclusiv a compostului, ar trebui să se renunțe la folosirea ghenelor din interiorul blocurilor, a declarat preşedintele Ligii Asociaţiilor de Proprietari Habitat Mihai Mereuţă, la conferința Green Report “LegeaCompostului. Cum colectăm eficient”.
De asemenea, spațiul în care se depun deșeurile de la blocuri, ar trebui securizat.
„Desfiinţarea tubulaturii şi din punct de vedere al sănătăţii publice şi din cel al colectării separate a deşeurilor ar trebui să fie următorul pas, chiar dacă este o măsură nepopulară printre asociaţiile de proprietari. Tubulatura respectivă nu ar trebui să aibă un viitor îndelungat”, a spus Mereuţă.
Acesta a adăugat că Bucureştiul a fost mereu „la coadă” în ceea ce priveşte colectarea separată a deşeurilor faţă de alte oraşe din ţară. Unul dintre motive ar fi lipsa infrstructurii.
„Am derulat proiecte de colectare separată a deşeurilor şi Bucureştiul a fost întodeauna coada, fără nicio discuţie. Cetăţeanul din Bucureşti nu a avut parte de aplicarea legislaţiei pentru că dacă ne uităm la Legea salubrizării, şi, pe bună dreptate, salubriştii nu au nicio vină, este autoritatea publică locală care are autoritate exclusivă pentru infrastructura respectivă dacă nu este delegată printr-un serviciu”.
Însă, potrivit lui Mereuţă, există zone în capitală în care 40% dintre proprietari nu au contract de salubrizare, Bucureştiul fiind „un model de dezorganizare administrativă ca mod de funcţionare a acestor primării de sector, care este foarte eterogen şi discriminatoriu în modul în care este văzut acest serviciu”.
„Faptul că Legea compostului a intrat în vigoare într-o sămbătă în anonimat după şase luni de la publicarea în Monitorul Oficial, nu mă miră. Pentru că dacă ne citim la legislaţia cu privire la deşeuri şi citez din memorie – până la 30 iunie 2019 toate UAT-urile vor avea implementat un sistem de colectare separată a deşeurilor pe principiul <Plăteşti cât arunci> şi cu fracţiile respective. Iată că nu suntem încă în 30 iunie 2019 în Bucureşti şi nu mă miră pentru că Bucureştiul e un model de dezorganizare administrativă ca şi mod de funcţionare a acestor primării de sector fiind foarte eterogen şi discriminatoriu modul în care este văzut acest serviciu în Bucureşti”.
Preşedintele Ligii Habitat, spune că până primăriile nu vor pune la dispoziţia cetăţenilor infrastructura necesară colectării separate a deşeurilor, nici nu pot începe o campanie de schimbare a mentalităţii oamenilor.
„E clar că numai din uşă în uşă putem comunica un subiect atât de important pornind de la ideea că există infrastructura”.
De asemenea, pentru o bună colectare ar trebui, în opinia lui Mereuţă, costuri prohibitive, nu doar o amendă de 400 de lei, cum este prevăzut în legislaţia actuală. Iar cei care „respectă mediul şi fac o colectare separată a deşeurilor”, ar trebui să nu plătească nimic.
„Volumele reciclabile pentru aceia care respectă mediul şi fac o colectare separată a deşeurilor, ar trebui ridicate gratuit şi taxat suplimentar tot ce depui nereciclabil în pubele. Sancţiunea, nu neapărat amendă de 400 de lei, ar fi un cost prohibitiv dacă nu faci colectare separată a deşeurilor. Aici trebui văzut pentru că, în final, buzunarul educă cel mai bine. Lanţul trebuie urmărit până la groapa de gunoi”.
Potrivit Legii compostului, atât firmele, cât şi persoanele fizice deopotrivă, vor trebui să colecteze separat biodeșeurile şi să le depună în spațiile indicate sau să le predea firmelor autorizate să le colecteze. Altfel vor putea fi amendate cu sume cuprinse între 400 şi 800 de lei, pentru persoanele fizice, între 10.000 şi 20.000 de lei, pentru cele juridice şi între 5.000 şi 15.000 de lei, pentru primării.
Legea 181/2020 privind gestionarea deșeurilor nepericuloase compostabile – Legea Compostului, ar fi trebuit să intre în aplicare începând din 20 februarie 2021, însă pentru moment normele tehnice de aplicare sunt încă în plin proces de elaborare.
