Microparticule de plastic la un nivel record în Oceanul Arctic

in Poluare 27 April 2018 64 Views

├Än ultimii ani, cercet─ârile oameniilor de ╚Ötiin╚Ť─â au relevat gradul ├«ngrijor─âtor ├«n care oceanele au devenit inundate de particule de plastic. Situa╚Ťia este at├ót de grav─â cu at├ót mai mult cu c├ót de╚Öeuri de plastic au fost depistate chiar ╚Öi ├«n regiuni aparent virgine, cum ar fi Polul Nord sau podeaua oceanului.

Cercet─âtorii de la Institutul Alfred Wegener, Centrul Helmholtz pentru Cercetare Polar─â ╚Öi Marin─â (AWI) din Germania au detectat concentra╚Ťii record de microplastic ├«n ghea╚Ťa din Oceanul Arctic, potrivit unui studiu publicat ├«n revista Nature Communications.

├Än plus, au descoperit c─â acesta ghea╚Ť─â transport─â plasticul dintr-o parte ├«n alta a regiunii ╚Öi poate ac╚Ťiona ca o cas─â temporar─â pentru acesta, ├«ntruc├ót┬ápe m─âsur─â ce ghea╚Ťa din ocean se tope╚Öte, particulele de plastic sunt eliberate ├«n cantit─â╚Ťi mari ├«n oceane.

Microplasticele sunt mici particule de plastic, fibre ╚Öi alte fragmente cu dimensiuni de p├ón─â la cinci milimetri. Multe dintre aceste particule de plastic sunt rezultate din degradarea treptat─â a unor buc─â╚Ťi mai mari de de╚Öeuri de plastic ├«n ocean. Cu toate acestea, ele pot fi create, de asemenea, direct prin diferite procese industriale ╚Öi exist─â chiar ╚Öi ├«n unele produse cosmetice.

Pe parcursul a trei expedi╚Ťii arctice, ├«n 2014 ╚Öi 2015, la bordul sp─ârg─âtorului de ghea╚Ť─â Polarstern, cercet─âtorii de la AWI au colectat probe de ghea╚Ť─â din cinci regiuni de-a lungul traseului curentului transpolar (un curent important al Oceanului Arctic, care transport─â ghea╚Ť─â marin─â spre nordul Atlanticului ╚Öi Str├ómtoarea Fram – ├«ntre┬áGroenlanda┬á╚Öi insulele┬áSpitzbergen).

Printr-o tehnic─â ce folose╚Öte lumina infraro╚Öie ╚Öi o analiz─â matematic─â special─â – echipa a constatat c─â probele de ghea╚Ť─â con╚Ťineau p├ón─â la 12.000 particule microplastice pe litru, de dou─â p├ón─â la trei ori mai mari fa╚Ť─â de m─âsur─âtorile anterioare ale echipei.

Gunnar Gerdts, unul dintre autorii studiului de la AWI, a declarat pentru Newsweek c─â aceste valori au fost “extraordinar de mari”. “La ├«nceput am fost surprins de faptul c─â, de obicei, nu g─âsim cantit─â╚Ťi at├ót de mari ├«n alte zone, de exemplu ├«n Marea Nordului etc.”

Majoritatea acestor microplastice au dimensiuni microscopice, 67% dintre acestea m─âsur├ónd mai pu╚Ťin de 50 micrometri. Acest lucru este ├«ngrijor─âtor, potrivit cercet─âtorilor, deoarece ├«nseamn─â c─â ar putea fi u╚Öor ingerate de microorganismele arctice ╚Öi de a intra ├«n acest fel ├«n lan╚Ťul alimentar, cu poten╚Ťialul de a ajunge la oameni.

├Än prezent, efectele consumului de microplastic asupra s─ân─ât─â╚Ťii animalelor marine ╚Öi a oamenilor nu sunt clare, deoarece cercet─ârile ├«n acest domeniu ├«nc─â lipsesc. Iar majoritatea studiilor care s-au desf─â╚Öurat sunt experimentale sau lucreaz─â cu concentra╚Ťii de microplastice nerealist de ├«nalte, potrivit lui Melanie Bergmann, un alt autor al studiului de la AWI.

Cu toate acestea, “╚Ötim p├ón─â acum c─â 1.465 de specii sunt afectate de gunoi ╚Öi microplastice ├«ntr-un fel sau altul, prin ingestie sau colonizare a materialului plastic”, a declarat ea pentru Newsweek. “Acest num─âr cre╚Öte tot timpul. C├ónd m├ónc─âm pe╚Öte sau mai ales animale pe care le consum─âm ├«ntregi, cum ar fi midiile, putem consuma ╚Öi microplastice ╚Öi toxinele asociate”

De unde provin micoparticulele de plastic

Cercetatorii au analizat, de asemenea, compozi╚Ťia microplasticului pe care l-au gasit, pentru a vedea posibilele surse de provenien╚Ť─â. Au fost identificate cel pu╚Ťin 17 tipuri diferite, inclusiv materiale de ambalare, cum ar fi polietilen─â ╚Öi polipropilen─â, vopsele, nailon, poliester ╚Öi acetat de celuloz─â – care se utilizeaz─â la fabricarea filtrelor de ╚Ťig─âri.

Procentul ridicat de particule de vopsea ╚Öi nailon ar putea s─â provin─â de la navele de transport maritim cu activit─â╚Ťi intense din unele p─âr╚Ťi ale Arcticului, conform studiului, ├«n timp ce o mare parte din particulele de polietilen─â sunt probabil reziduuri ale a╚Öa-numitului “Marele petic de gunoi al Pacificului”. Oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â cred c─â aceste particule sunt transportate┬áde curen╚Ťii oceanici de-a lungul str├ómtorii Bering spre Polul Nord.

Studiul arat─â, de asemenea, modul ├«n care ghea╚Ťa poate transporta cantit─â╚Ťi mari de microplastice ├«n regiunea arctic─â timp de mai mul╚Ťi ani, ├«nainte de a le depozita c├ónd se tope╚Öte. Totu╚Öi, este ├«nc─â neclar dac─â particulele depozitate r─âm├ón ├«n Polul Nord, sunt transportate mai departe spre sud sau se scufund─â ├«n ape mai ad├ónci.

Posibile solu╚Ťii pentru reducerea cantit─â╚Ťii de microplastic din oceane

Deci, care sunt premisele cele mai recente cercet─âri cu privire la reducerea cantit─â╚Ťii de microplastice pe care le pomp─âm ├«n mare?

├Än regiunea arctic─â, cel pu╚Ťin, Bergmann consider─â c─â reducerea impactului transportului maritim ╚Öi a pescuitului ar fi util─â.

“├Än aceast─â parte a lumii, navele trebuie s─â sparg─â ghea╚Ťa ╚Öi, prin urmare, probabil apa absoarbe o cantitate mai mare de vopsea de pe nav─â fa╚Ť─â de alte locuri din lume, astfel ├«nc├ót utilizarea altor vopsele ar putea ajuta”, a spus ea.

Totodată, cercetătoare crede o parte din microplastic provine și de la uneltele de pescuit folosite în zonă, astfel că industria pescuitului ar trebui să reducă din numărul uneltelor pe care le pierd în apă, dar și să își schimble plasele de pescuit cu unele care nu pierd particule.

“Totu╚Öi, deoarece cea mai mare parte a polu─ârii este probabil transportat─â spre nord prin Atlantic, trebuie s─â ne asigur─âm c─â ne reducem intr─ârile ├«n aval ├«n Europa, dar ╚Öi c├ót mai departe de SUA ╚Öi America de Sud, unde am g─âsit de asemenea obiecte de gunoi pe plajele arctice. Dac─â nu diminu─âm produc╚Ťia de plastic, problema va cre╚Öte”.

Comentarii

comentarii