Ministerul Agriculturii: Avem date inexacte despre nevoia de produse și consum

in Business, Eat Smart, EcoLIFESTYLE, Video News 9 September 2020 117 Views

Secretarul de stat ├«n Ministerul Agriculturii, George Scarlat, a recunoscut c─â la nivelul institu╚Ťiei din care face parte nu exist─â date complete ╚Öi reale referitoare la cantitatea de produse agroalimentare ob╚Ťinute ├«n Rom├ónia ╚Öi nevoia care exist─â ├«n pia╚Ť─â.

Potrivit unui raport ├«ntocmit de Centru Rom├ón de Politici Europene, nivelul crescut de importuri corelat cu nivelul sc─âzut de consum din produc╚Ťia intern─â a ╚Ť─ârii reprezint─â o vulnerabilitate major─â a securit─â╚Ťii alimentare a Rom├óniei ╚Öi o adev─ârat─â provocare ├«n contextul actual.

Deficitul balan╚Ťei comerciale cu produse agroalimentare a fost de 807,3 milioane de euro, ├«n primele cinci luni ale anului 2020, ├«n sc─âdere cu 13,2% fa┼ú─â de aceea┼či perioad─â din 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii ┼či Dezvolt─ârii Rurale (MADR). Potrivit acelea╚Öi surse, ├«n perioada ianuarie-mai, exporturile s-au majorat cu 12,4%, p├ón─â la 2,928 miliarde de euro, ├«n timp ce importurile au crescut cu 5,7%, ├«nsum├ónd 3,735 miliarde de euro. ├Än general, export─âm materie prim─â ╚Öi import─âm produse procesate/cu valoare ad─âugat─â.

Rom├ónia a ├«nregistrat ├«n 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro ├«n comer┼úul cu produse agroalimentare, ├«n cre┼čtere cu peste 8% fa┼ú─â de 2018, c├ónd s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro. Trebuie subliniat faptul ca ├«n anii 2013 ╚Öi 2014 Rom├ónia a ├«nregistrat excedent ├«n comer╚Ťul cu produse agroalimentare: 300 milioane euro, respectiv 500 milioane euro.

├Än conferin╚Ťa ÔÇ×EAT SMART- Securitatea alimentar─â, vulnerabilitatea ascuns─â a Rom├ónieiÔÇŁ, moderatoarea Raluca Fi╚Öer i-a solicitat secretarului de stat ├«n Ministerul Agriculturii George Scarlat s─â prezinte direc╚Ťiile strategice pe care Ministerul le are pentru ├«ncurajarea micilor produc─âtori.

ÔÇ×S─â verific dac─â am ├«n╚Ťeles corect: dumneavoastr─â ave╚Ťi o baz─â de date cu suprafe╚Ťele arabile, iar retailerul are o baz─â de date cu nevoia de consum, astfel ├«nc├ót s─â existe o corelare concret─â a proiectelor pe care le finan╚Ťa╚Ťi. ╚śi ├«n momentul acesta exist─â un dialog ├«n care s─â se fac─â schimb de informa╚Ťii pentru a asigura cantitatea optim─â ├«n perioada necesar─â, s─â nu fie produse care nu ajung la consumator pentru c─â nu a fost corelat─â cerea cu ofertaÔÇŁ, a afirmat Fi╚Öer.

ÔÇ×Sunt ni╚Öte date pe care noi ni le dorim pentru a face analiz─â ╚Öi a lua o decizie ├«mpreun─â ┬ácu retailer-ul. Nu le avem. Recunosc c─â Ministerul Agriculturii are date mult mai inexacte, cel pu╚Ťin din punct de vedere al nevoii ╚Öi al consumului. ╚śi de aceea avem nevoie. Nu v─â ascund c─â a existat o ini╚Ťiativ─â a Ministerului de a impulsiona printr-un act normativ colectarea de date, tocmai pentru a lua ni╚Öte decizii cu privire la anumite politici publiceÔÇŁ, a declarat Scarlat ├«n timpul conferin╚Ťei Green Report.

Acesta a sus╚Ťinut c─â echipa Ministerului Agriculturii lucreaz─â la anumite programe de digitalizare care s─â faciliteze accesul la datele despre nevoie ╚Öi consum. Scarlat a ad─âugat c─â pe perioada m─âsurilor de urgen╚Ť─â, la debutul pandemiei de Covid-19, fermierii ╚Öi agricultorii au pus presiune pe Minister ╚Öi amenin╚Ťau c─â vin cu produsele la sediul administrativ, pentru c─â nu aveau unde s─â le v├ónd─â.

ÔÇ×Dar de ce vii cu legumele la minister, at├ót timp c├ót tu nu ╚Ötii ce s─â produci sau, dac─â produci, nu ╚Ötii pentru ce pia╚Ť─â produci. Suntem ├«ntr-o pia╚Ť─â distorsionat─â total. Dac─â ast─âzi merge foarte bine cu pre╚Ťul la varz─â, ├«n toamna asta, la anul toat─â lumea pune varz─â. Dar se nu ╚Ötie c─â consumul rom├ónului pe cap de locuitor este at├ót. Din p─âcate, recunosc, nici Ministerul Agriculturii nu ╚Ötie foarte multe sau nu are date foarte reale vizavi de consum. Doar pe produsele de baz─â, cel mult. De aceea vin cu un mesaj ╚Öi cu un apel c─âtre ceilal╚Ťi colegi cu care ├«mpreun─â dorim s─â lucr─âm la aceast─â strategie, s─â ne furnizeze date. Sub semn─âtur─â privat─â, nu ╚Ötiu sub ce form─â juridic─â, dar trebuie s─â avem ni╚Öte date reale. Am auzit mult ├«n pia╚Ť─â: ┬źSunt datele mele, le p─âstrez.┬╗ P─âi atunci nu te mai ├«ntreba de ce se ia decizia s─â se ├«nchid─â exportul la cerealeÔÇŁ, a spus secretarul de stat.

Dorin Cojocaru, pre╚Öedintele Asocia╚Ťiei Patronale Rom├óne din Industria Laptelui (APRIL) a explicat c─â datele din industria din care face parte sunt raportate lunar la Autoritatea Na┼úional─â Sanitar─â Veterinar─â ┼či pentru Siguran╚Ťa Alimentelor (ANSVSA), iar fermierii dau rapoarte c─âtre Agen┼úia de Pl─â┼úi ┼či Interven┼úie pentru Agricultur─â (APIA) ├«n leg─âtur─â cu cantitatea de lapte v├óndut─â ╚Öi cu clien╚Ťii c─ârora le v├ónd.

ÔÇ×Digitalizarea cred c─â este succesul. Acea platform─â comun─â ├«ntre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ANSVSA, APIA ╚Öi Institutul Na╚Ťional de Statistic─â. Date exist─â, dar nu exist─â unirea lor ╚Öi un departament de reporting care s─â culeag─â datele, s─â creeze conexiune ╚Öi s─â le prezinte conducerii Ministerului. Ministerul Agriculturii, ├«n ultimii 30 de ani, nu a avut un departament de raportare ÔÇô doi, trei oameni care s─â fac─â rapoarte c─âtre conducerea MinisteruluiÔÇŁ, a afirmat acesta.

George Scarlat a replicat c─â Ministerul are astfel de date, dar insuficiente, deoarece ÔÇ×paleta este foarte larg─âÔÇŁ. Cojocaru, la r├óndul lui, a r─âspuns c─â Ministerul poate apela la serviciile unor firme specializate pentru realizarea unor studii de pia╚Ť─â, a╚Öa cum fac hipermarketurile ╚Öi asocia╚Ťiile mari de produc─âtori.

├Än sec╚Ťiunea de comentarii de pe pagina de Facebook a Green Report, pe marginea conferin╚Ťei, Tiberiu Cazacioc, specialist ├«n marketingul hranei produse sustenabil, a specificat c─â lipsa datelor pentru fundamentarea politicilor publice sectoriale este o problem─â mai veche.

ÔÇ×Este nevoie de finan╚Ťarea unor studii despre risipa alimentar─â (pe tot lan╚Ťul), studii privind cererea ╚Öi oferta pe anumite filiere, studii privind comportamentele de consum. Sigur, operatorii priva╚Ťi sunt reticen╚Ťi ├«n furniza date din motive lesne de ├«n╚Ťeles, dar trebuie create mecanisme de ├«ncredere privind furnizarea de date ╚Öi agregarea ╚Öi analiza lor. Altfel este un dialog al surzilor ╚Öi orbilor, ├«n care fiecare parte clameaz─â nevoi ╚Öi probleme, dar nu ╚Ötim, science ╚Öi fact-based, care este situa╚Ťia. P├ón─â la urm─â, o fundamentare slab─â afecteaz─â mai ales finan╚Ťarea public─âÔÇŁ, a scris acesta.

Citește și: 
Securitatea alimentară, vulnerabilitatea ascunsă a României

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci c├ónd aproape toat─â lumea spune ÔÇ×Nu se poate!ÔÇŁ, exist─â totu╚Öi c├ó╚Ťiva oameni care spun ÔÇ×Hai s─â g─âsim o solu╚Ťie!ÔÇŁ. Pe ei ├«i caut─â Oana Racheleanu, despre ei ├«i place s─â scrie.

Comentarii

comentarii