Modificările climatice ameninţă siturile arheologice din Arctica – studiu

in Biodiversitate 6 July 2018 16 Views

Un grup de arheologi a lansat un apel cu privire la nevoia adoptării unor soluții urgente pentru a salva mii se situri arheologice din Arctica, care dispar din cauza modificărilor climatice, un fenomen de două ori mai pronunţat în regiunea Polului Nord decât în celelalte zone ale planetei, informează AFP.

Este nevoie urgentă de măsuri pentru a păstra sau a cataloga mii de situri arheologice arctice înainte ca acestea să fie spălate prin dezghețarea rapidă a permafrostului și a eroziunii costiere, arată un studiu publicat săptămâna trecută.

Timp de milenii, frigul a conservat artefacte de fildeș, case de lemn și rămășițe umane, în condiții adesea aproape perfecte.

Dar cu o schimbare climatică mai rapidă și mai severă la poli decât restul lumii, situația a devenit disperată, întrucât există mult mai multe site-uri care vor fi în curând pierdute decât au oamenii de știință timp sau resurse pentru a le documenta.

“Un număr din ce în ce mai mare de situri și structuri vechi din întreaga lume sunt acum în pericol de a fi pierdute. Odată distruse, aceste resurse au dispărut pentru totdeauna, cu pierderea irevocabilă a patrimoniului uman și a datelor științifice”, se arată în studiul publicat în revista ştiinţifică Antiquity.

În regiunea supranumită ”Marele Nord” se află aproximativ 180.000 de situri arheologice care acoperă mai mult de 12 milioane de kilometri pătrați, majoritatea în zona arctică norvegiană, zona arctică a Canadei, Rusia, Groenlanda şi în Alaska.

Cercetătorii au indicat un sat inuit din delta Mackenzie, care a fost primul contact european, ca exemplu al patrimoniului pierdut. În 1826, un membru al expediției arctice cunoscute de exploratorul John Franklin a raportat 17 case de iarnă și o structură comunală acolo. Astăzi, nu a mai rămas nimic.

“Se presupune adesea că distanța și climatul asociat cu aceste situri oferă suficientă protecție. Totuși, odată cu schimbările climatice înseamnă că acest lucru nu mai poate fi valabil”, a concluzionat studiul, menționând că temperaturile din Arctica au crescut de două ori mai repede decât în regiunile temperate.

Cea mai gravă catastrofă patrimonială

Mii de ani de patrimoniu se pierd, a declarat Matthew Betts, curator la Muzeul de Istorie al Canadei din Quebec, care studiază eroziunea costieră, dar nu a fost implicat in studiu.

Luna trecută, Betts a organizat un forum la care au participat un grup de 30 de arheologi și lideri indigeni cu scopul de a găsi soluţii de urgenţă pentru această situaţie de criză.

“Este cea mai mare catastrofă patrimonială din lume chiar acum”, a spus el. “Se întâmplă peste tot, dar Canada deţine cel mai lung litoral de pe planetă, deci ne aflăm în acest moment la apogeul crizei’, a adăugat el.

Alte efecte ale încălzirii globale menționate în studiu includ furtuni, creșterea vegetației care acoperă peisajul (determinată de încălzirea solului), incendiile de tundră, intensificarea exploatărilor de materii prime, dezvoltarea turismului, mai ales prin înmulţirea croazierelor polare în urma retragerii banchizei – care au determinat, uneori, furturi de artefacte din aceste situri istorice nesupravegheate.

Conservarea este cea mai bună opțiune pentru salvarea acestor comori, dar este foarte costisitoare.

Pentru majoritatea siturilor arheologice, experții recomandă excavarea și documentația de înaltă rezoluție – care include colectarea de artefacte, cartografierea locațiilor lor exacte și compilarea datelor pentru studiul ulterior.

“Oamenii spun că nu este timp, trebuie să scoatem artefactele din pământ înainte de a fi spălate”, a spus Betts. “Acesta este nivelul de criză pe care suntem acum”, a adăugat specialistul.

El a menționat, de asemenea, că drepturile indigene sunt afectate negativ de pierderi. În Canada, cererile de teren trebuie să fie susținute de dovezi arheologice, a explicat el. “Așa cum moștenirea se îndepărtează, capacitatea lor de a-și afirma drepturile este distrusă”, a spus el.

Jorgen Hollesen, arheolog de mediu din cadrul Muzeului Național al Danemarcei, a declarat pentru cotidianul Globe and Mail că tinerii indigeni din sudul Groenlandei au pierdut, de asemenea, oportunități de a studia patrimoniul lor cultural ca rezultat al decăderii.

“Va fi o mare rușine dacă generațiile viitoare nu vor avea ocazia să învețe din trecut așa cum o avem”, a spus el.

Studiul a subliniat că trei dintre cele patru situri arheologice din Drew Point, localitate aflată în nordul Peninsulei Alaska, au dispărut din cauza eroziunii costiere. Iar situl care a rămas este grav avariat.

Comentarii

comentarii