Peste 20 de ţări doresc înăsprirea obiectivelor climatice până în 2020

in Biodiversitate, Poluare 26 June 2018 30 Views

Peste douăzeci de ţări, de la Germania, Franţa şi Marea Britanie până la state insulare din Oceanul Pacific, au anunţat că vor încerca să îşi limiteze până în anul 2020 emisiile de gaze cu efect de seră peste obiectivele prevăzute în cadrul Acordului de la Paris.

Statele au salutat o decizie a secretarului general al ONU, Antonio Guterres, de a găzdui un summit, organizat anul viitor, în septembrie, pentru revizuirii luptei împotriva încălzirii globale de la momentul în care aproape 200 de guverne au semnat în 2015 Acordul de la Paris.

“Ne angajăm să explorăm posibilitatea de intensificare a obiectivului. Facem apel la alte ţări să ni se alăture şi să îşi exprime dorinţa de a conduce din primele rânduri”, au susţinut cele 23 de naţiuni într-un comunicat emis de Republica Insulelor Marshall din Pacific despre obiectivele de intensificare a acțiunilor până în 2020.

De asemenea, guvernele şi-au luat angajamentul de a încuraja strategiile pe termen lung în vederea scăderii emisiilor, dar şi finanţarea şi investiţiile în proiecte ce vor contribui la atingerea obiectivelor prevăzute în Acordul de la Paris.

Statele semnatare ale documentului sunt: Argentina, Marea Britanie, Canada, Chile, Columbia, Costa Rica, Danemarca, Etiopia, Republica Insulelor Fiji, Finlanda, Franţa, Germania, Maldive, Republica Insulelor Marshall, Mexic, Monaco, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Rwanda, statul insular Sfânta Lucia, Spania şi Suedia.

“Această declarație arată că țările înțeleg urgența acțiunilor în domeniul climei și caută în mod activ angajamente mai mari și mai îndrăznețe”, a declarat David Waskow din cadrul think-tankului Institutului Resurselor Mondiale.

Documentul, intitulat “Declaration for Ambition”, subliniază angajamentul faţă de principiile Acordului de la Paris, care doreşte de asemenea înăsprirea obiectivelor climatice pentru eliminarea în acest secol a poluării în urma utilizării de combustibili fosili.

Națiunile semnatare au declarat că vor lucra în lumina unui raport al ONU realizat de oameni de ştiinţă climatologi importanţi, care urmează să fie publicat în octombrie, despre modalitățile de limitare a creșterii temperaturilor medii globale care cauzează valuri de căldură, ploi torențiale și secetă.

Un proiect al acestui raport spune că încălzirea este prevăzută să depășească 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială, obiectivul cel mai strict din Acordul de la Paris, până în 2040, dacă guvernele nu vor lua măsuri “rapide și de mare amploare”.

Potrivit unui document draft al acestui raport, în cazul în care guvernele nu vor lua măsuri “rapide şi ample”, până în anul 2040 încălzirea va depăşi valoarea de 1,5 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială, cel mai strict obiectiv prevăzut în Acordul de la Paris.

China, Uniunea Europeană, India și Rusia, cei mai mari producători de gaze cu efect de seră care susțin acordul de la Paris, nu au fost printre națiunile care au semnat declarația. Însă declaraţia are caracter preliminar, alte naţiuni fiind binevenite să semneze acest angajament.

Acordul de referință de la Paris a fost slăbit de o decizie a președintelui Donald Trump de a retrage din acest acord Statele Unite, al doilea cel mai important producător de gaze cu efect de seră la nivel mondial. Trump pune la îndoială principalele descoperiri științifice potrivit cărora gazele cu efect de seră rezultate de acţiunile oamenilor sunt principala cauză a încălzirii și dorește în schimb să promoveze industria cărbunelui.

La polul opus, statele insulare mici susţin că topirea gheţarilor va contribui la creşterea nivelurilor oceanelor şi le va inunda teritoriile.

“Dacă nu ne sporim ambiţia la nivel mondial până în 2020 va fi prea târziu pentru micul meu stat insular”, a declarat într-un comunicat, Hilda Heine, preşedintele Republicii Insulelor Marshall.

Acordul de la Paris privind schimbările climatice a intrat în vigoare la 4 noiembrie 2016. Documentul stabileşte un set de reguli ambiţioase şi obligatorii din punct de vedere juridic, în domeniul schimbărilor climatice, inclusiv reduceri cuantificabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră.

Comentarii

comentarii