O cercet─âtoare din Mexic a inventat plasticul din suc de cactus

in Cine?/Ce?, EcoINOVATIE 12 August 2019 78 Views

Cercetătorii de la Universitatea Valle de Atemajac din Zapopan din Mexic au creat un plastic biodegradabil din sucul de cactus, care va contribui la protejarea mediului înconjurător.

Foto: SANDRA PASCOE ORTIZ

Cercet─âtoarea mexican─â Sandra Pascoe a dezvoltat un nou material pe baz─â de suc extras din nopal – numele utilizat ├«n mod obi┼čnuit pentru Opuntia cacti – din care se pot fabrica apoi ambalaje de unic─â folosin┼ú─â nepoluante. 

Noul material ├«ncepe s─â se descompun─â dup─â ce st─â ├«n sol timp de o lun─â ╚Öi c├ónd este l─âsat ├«n ap─â, se descompune ├«n c├óteva zile. ├Än plus, nu necesit─â petrol brut, precum plasticurile tradi╚Ťionale.

“Cactusul nopal are anumite caracteristici chimice cu care am crezut c─â ar putea fi posibil s─â se ob╚Ťin─â un polimer, c─â dac─â ar fi combinat cu alte substan╚Ťe, toate naturale, se va ob╚Ťine un plastic biodegradabil non-toxic. Procesul este un amestec de compu╚Öi a c─âror baz─â este nopala. Este total netoxic, toate materialele pe care le folosim ar putea fi ingerate at├ót de animale, fie de oameni ╚Öi nu ar provoca niciun r─âu”, spune cercet─âtoarea pentru Forbes.

Aceast─â substan┼ú─â este amestecat─â cu aditivi care nu sunt toxici ┼či apoi este ├«ntins─â pentru a ob┼úine foi. Aceste foi sunt ulterior colorate cu pigmen┼úi ┼či pliate, ├«n func┼úie de nevoile de ambalare. 

Aceasta ├«nseamn─â c─â, chiar dac─â oricare dintre aceste materiale ajung ├«n ocean, se vor dizolva ├«n siguran╚Ť─â. Se estimeaz─â c─â ├«ntre 1,15 milioane ╚Öi 2,41 milioane de tone de plastic ajung ├«n ocean ├«n fiecare an din r├óuri. Luna trecut─â, scafandrii au g─âsit o pung─â de plastic KFC din anii ÔÇÖ70 ├«n timpul unei cur─â╚Ť─âri oceanice ├«n largul apelor de pe plaja Bulcock din Queensland, Australia.

”Ceea ce facem este s─â ├«ncerc─âm s─â ne concentr─âm asupra obiectelor care nu au o durat─â lung─â de via┼ú─â”, a continuat ea ad─âug├ónd c─â este vorba ├«n special de ambalajele ”de unic─â folosin┼ú─â”. 

Metoda de fabrica┼úie se afl─â ├«nc─â ├«n teste, dar Ortiz consider─â c─â procesul ar putea fi accelerat suficient pentru a concura cu plasticul conven╚Ťional, dac─â laboratorul ei este scalat ╚Öi mutat ├«ntr-o unitate industrial─â.

“├Än acest moment se fac unele teste ale aplica╚Ťiilor, ceea ce este necesar este s─â se efectueze testele necesare ├«n aplica╚Ťiile posibile ╚Öi s─â se treac─â de la procesul din laborator la un proces industrial.”

C├óteva companii ╚Öi-au exprimat deja interesul ╚Öi Ortiz spune c─â colaboreaz─â cu cercetarea pentru a g─âsi o modalitate de a face aceast─â opera╚Ťiune la scar─â larg─â.

Pentru desf─â┼čurarea experimentelor, Sandra Pascoe achizi┼úioneaz─â nopal din San Esteban, o localitate mic─â din suburbiile ora┼čului Guadalajara, unde cresc sute de cactu┼či. 

Guadalajara este capitala statului Jalisco ├«n care pungile de plastic nereciclabile, precum ┼či paiele din plastic pentru b─âuturi, sau alte obiecte de unic─â folosin┼ú─â din acest material, vor fi interzise ├«ncep├ónd de anul viitor. 

┼×i alte state mexicane, cum ar fi Baja California (nord-vest) sau Ciudad de Mexico, ┼či-au modificat legisla┼úia ├«n aceast─â direc┼úie. 

├Än mai, megalopolisul mexican a adoptat o lege catalogat─â drept ”istoric─â” ce interzice utilizarea pungilor din plastic ├«ncep├ónd din 2020. ├Än 2021, paiele, farfuriile ┼či tac├ómurile, dar ┼či baloanele vor fi, de asemenea, interzise dac─â sunt fabricate ”integral sau par┼úial din plastic”, se arat─â ├«n textul adoptat de Congresul local. 

Cu toate acestea, materialul produs din nopal nu va fi dec├ót o ”pic─âtur─â de ap─â” ├«n lupta pentru protejarea mediului, a subliniat cercet─âtoarea. Ea a explicat c─â ”vor fi necesare ┼či alte strategii de reciclare”, din cauza timpului ├«ndelungat de produc┼úie a materialului pe care l-a dezvoltat ├«n compara┼úie cu fabricarea industrial─â a materialelor plastice. 

America Latin─â ┼či Caraibe genereaz─â aproximativ 10% din de┼čeurile lumii, conform cifrelor Organiza┼úiei Na┼úiunilor Unite. 

Comentarii

comentarii