O nouă inițiativă de monitorizare independentă a calității aerului

in Poluare 28 November 2018 128 Views

România a fost condamnată, anul acesta, de Curtea Europeană de Justiție a Uniunii Europene pentru încălcarea constantă a limitelor de poluare a aerului. Nivelul acceptat este de 50 de micrograme pe metrul cub în 24 de ore, și numărul zilelor cu depășiri nu trebuie să fie mai mare de 35 într-un an. Țara noastră nu a reușit să remedieze problema poluării aerului, iar București, Brașov și Iași fac în continuare obiectul procedurii de infringement. În plus, din cele 148 de stații din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului unele nu funcționează deloc, iar altele doar parțial. Pe lângă o măsurare corectă a calității aerului, lipsește și o activitate de informare a cetățenilor. Panourile stradale amplasate în București nu mai funcționează de ani buni.

În acest context, USR pentru mediu pornește o măsurare paralelă a calității aerului. Deocamdată, au fost instalați senzori la sediile USR din București, bulevardul Aviatorilor, și din Brașov, vizavi de Teatrul Dramatic. Campania  se adresează tuturor cetățenilor, cu scopul formării unei comunități de oameni interesați care își pot procura senzori și pot contribui la strângerea de date.

Senzorii utilizați în campanie sunt realizați de Radu Motișan, expert în tehnologie și om de afaceri din Timișoara, care a creat, până acum, o gamă largă de senzori. Senzorii A3, instalați la sediile USR, măsoară nouă parametri. Un alt senzor dezvoltat de Radu Motișan este mobil și măsoară cinci parametri. Rețeaua dezvoltată este cea mai răspândită din țară și cuprinde peste 100 de senzori. Toate detaliile tehnice sunt disponibile pe site-ul uradmonitor.com.

Deși de multe ori pe ultimul loc în lista noastră de preocupări, poluarea aerului ne otrăvește sănătatea. Puțin câte puțin, efectele încep să fie simțite fără să putem înțelege ce se întâmplă. Pentru a răspunde acestor probleme, am investit ultimii doi ani pentru a dezvolta uRADMonitor, o rețea globală de monitorizare a poluării. Dezvoltat în Timișoara, proiectul constă în aparate electronice de concepție proprie echipate cu senzori și conectivitate internet. Acestea sunt conectate într-o rețea extinsă globală în peste 40 de țări pentru a măsura în permanență calitatea mediului și impactul asupra sănătății la scară mare”, a declarat Radu Motișan, dezvoltatorul senzorilor de măsurare a calității aerului.

Pasul următor al campaniei este de a realiza o hartă integrată care să conțină datele măsurate de senzori. Doar pe baza datelor reale, putem cere măsuri concrete de îmbunătățire a calității aerului.

Peste un milion de români suferă de afecțiuni ale sistemului respirator, iar 28.000 mor prematur, în fiecare an, din cauze asociate aerului poluat, conform Agenției Europene de Mediu.

În prezent, în România există mai multe opțiuni de măsurare a calității aerului. La începutul lunii noiembrie, Philips a anunțat că prima rețea independentă de monitorizare a calității aerului din România este funcțională din 1 octombrie 2018.

Harta poluare in Romania

Cei 15 senzori amplasați în București (14) și în Ploiești (1) înregistrează permanent nivelul poluanților din aer (PM 10, PM2.5 și PM1). Datele sunt disponibile publicului pe site-ul https://airly.eu/map/en/ sau în aplicația Airly pentru smartphone.

Organizația 2Celsius oferă, de asemenea, posibilitatea de a evalua nivelul de particule în suspensie din aer cu ajutorul unui senzor creat în cadrul unui proiect de citizen science.

În 2017, Greenpeace România a dezvoltat, împreună cu laboratorul de robotică Robotev din Bulgaria, 40 de dispozitive de monitorizare independentă a calității aerului, denumite ”prafometre”. Acestea au făcut parte dintr-un proiect pilot orientat către colectarea și analizarea datelor de către membrii publicului larg. Aparatele pot detecta doar praful fin din aer (PM10 – pulberi în suspensie cu diametrul mai mic de 10 micrometri). Aparatele au fost distribuite în mai multe localități din țară, printre care București, Iași, Brașov, Craiova, Hunedoara, Ploiești, Sebeș și Târgu Jiu.

Anul trecut, 8 stații din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului au înregistrat depășiri ale valorilor maxime de PM 10 mai mult de 35 de zile. Trei stații erau din București. O stație din Iași a înregistrat valori peste limită timp de 83 de zile în 2017.

Aceeași stație de trafic din Iași a înregistrat anul acesta 67 de depășiri ale valorilor maxime admise de pulberi în suspensie până în data de 11 septembrie, conform datelor prezentate de Agenția de Protecție a Mediului Iași. Valori mari ale poluanților din aer au mai fost raportate și la alte stații din oraș.

Comentarii

comentarii