Mutarea unei părți a activității umane sub pământ ar putea fi soluția pentru schimbările climatice

in EcoINOVATIE, EcoLIFESTYLE, Impact 13 May 2019 87 Views

În cadrul unui congres mondial, mai mulți experți au discutat despre beneficiile pe care le-ar avea mutarea unei părți a activității umane, printre care autostrăzile, parcările și fermele, în subteran. Astfel ar putea fi rezolvate probleme precum schimbările climatice și suprapopulația.

Oamenii au nevoie să înceapă să exploreze și să folosească pământul de sub picioarele noastre, spun experții care susțin că subteranul poate reprezenta soluția pentru probleme precum schimbările climatice și suprapopulația. Pământul neutilizat din adâncuri ar putea ajuta oamenii să supraviețuiască în aceste timpuri cu provocări foarte mari, au susținut mai mulți experți care s-au întâlnit la un congres mondial despre tuneluri, la Napoli, potrivit Daily Mail, care citează AFP.

„Ajungem la un punct din istoria noastră când trebuie să începem să căutăm spaţii noi”, a precizat Han Admiraal, inginer civil specializat în spațiul subteran.

Zonele subterane ar putea, potrivit acestuia, să ușureze eforturile de a îndeplini şapte dintre cele 17 obiective fixate de ONU pentru dezvoltarea durabilă, de la poluarea urbană la foametea globală.

„Nu pare că ne dăm seama că suntem pe cale de a pierde în fiecare an mari suprafeţe de pământ arabil într-un ritm alarmant, acolo unde, din contră, ar trebui să le mărim pentru a hrăni populaţia mondială în plină expansiune”, a explicat acesta.

În cadrul congresului, experții au vizitat tunelul Bourbon, construit sub oraşul Napoli pentru a oferi regelui Ferdinand al II-lea de Bourbon o cale de evadare după revoltele din 1848.

Aceștia au mai susținut că zonele subterane ar putea fi folosite pentru agricultură și că fermele ar putea fi instalate sub orașe, reducând costurile de transport. Un exemplu de sistem care ar putea funcționa sub pământ este acvaponia – combinația dintre acvacultura (cultura de pești) și hidroponie (cultura de plante fără sol), într-un sistem integrat.

Microplantele – plante tinere, aflate în primul stadiu de dezvoltare (de obicei tulpina și primele două frunze) – sunt deja cultivate în subteran, cum ar fi feniculul, ridichea, coriandrul și salata verde.

„Putem să luăm în considerare cultivarea unor plante precum soia sau lupin, care pot fi utilizate pentru producerea unor alimente mai bogate în proteine, posibile substitute pentru carne,” a mai spus Han Admiraal.

Astfel va fi redusă dependenţa faţă de unul dintre sectoarele care poartă cea o mare parte din responsabilitatea pentru încălzirea globală: industria cărnii.

„Vom putea totodată să ne gândim la utilizarea parcărilor subterane: suntem conştienţi că autovehiculele ucid oraşele. Suntem pe cale de a trece la maşina electrică, la maşini autonome. Întrebarea este dacă toate aceste spaţii vor fi utile în viitor, în acelaşi fel în care sunt astăzi”, a adăugat expertul.

Antonia Conaro, expert în planificare urbană și membră în comitetul internaţional dedicat spaţiului subteran Itacus, din care face parte şi Han Admiraal, a adus în discuție exemple precum Oslo, Rio de Janeiro, Seattle şi Sydney. Acestea au deja infrastructuri în subteran, precum autostrăzi cu mai multe benzi, iar spaţiile eliberate au fost transformate în parcuri.

„Oraşele care înregistrează o creştere accelerată a populaţiei şi care duc lipsă de resurse caută mijloace inovatoare pentru a se dezvolta”, a explicat aceasta. „Acestea preconizează spre exemplu construirea unor oraşe plutitoare, dar îşi dau seama că nu este neapărat soluţia cea mai bună întrucât afectează viaţa marină şi sunt dificil de realizat. Atunci de ce să nu căutăm sub pământ?”.

Metropole gigantice precum Singapore sau Hong Kong au început deja să îşi schimbe legislaţia pentru a permite universităţilor, bibliotecilor, cinematografelor şi centrelor comerciale de a se instala subteran.

Locuirea subterană ar permite totodată populaţiei să se protejeze de fenomenele meteo extreme, cum ar fi cicloanele, amplificate în contextul încălzirii globale.

„În faţa inundaţiilor şi a altor catastrofe naturale, oraşul ar putea deveni astfel mai rezistent, dacă exploatăm potenţialul subteran”, a mai declarat Cornaro. „Fibra optică poate transporta lumina sub pământ, iar în prezent este posibilă simularea unei luminozităţi nepoluante similare luminii naturale.”

Supravieţuirea plantelor fără lumina solară este subiectul a numeroase cercetări care încearcă să afle în special care este frecvenţa optimă din spectrul luminii pentru a permite fotosinteza, indispensabilă cultivării plantelor.

Comentarii

comentarii