Potrivit unui studiu realizat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, doar 38% dintre statele implicate au alocat fonduri pentru politici de sănătate pentru protejarea cetăţenilor de schimbările climatice, însă mai puțin de 10% dispun de sume suficiente pentru a-şi pune în aplicare în totalitate strategiile.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a realizat prima imagine globală a progreselor privind schimbările climatice și sănătatea. În cadrul studiului a fost analizat modul în care sunt abordate problemele asociate climei – precum stresul termic, victimele în urma dezastrelor naturale şi bolile infecţioase – în 101 state.
În timp ce jumătate dintre state au dezvoltat la nivel naţional planuri privind schimbările climatice şi sănătatea, doar 38 de procente au alocat fonduri şi mai puţin de 10 procente dispun de sume suficiente pentru a-şi pune în aplicare în totalitate strategiile.
„Schimbările climatice nu înseamnă doar creşterea unei facturi pe care generaţiile viitoare vor trebui să o achite, ci reprezintă un preţ pe care oamenii îl plătesc de pe acum cu sănătatea lor”, a atras atenţia directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. „Este un imperativ moral ca ţările să dispună de resursele necesare pentru a acţiona împotriva schimbărilor climatice şi pentru protejarea sănătăţii, acum şi în viitor”.
48% dintre țări au efectuat o evaluare a riscurilor climatice pentru sănătatea publică. Cele mai frecvente riscuri de sănătate sensibile la climă care au fost identificate de țări ca fiind stresul termic, vătămare sau moarte din cauza evenimentelor meteorologice extreme, alimente, apă și boli transmise prin vectori (precum holera, dengue sau malarie).
Cu toate acestea, aproximativ 60% dintre aceste țări raportează că rezultatele evaluării nu a influențat – prea puțin sau deloc – alocarea resurselor umane și financiare pentru a răspunde priorităților de adaptare pentru protecția sănătății.
Studiul a arătat că țările au dificultăți în a accesa fonduri internaționale pentru climă pentru a proteja sănătatea oamenilor. Peste 75% au raportat o lipsă de informații despre oportunitățile de accesare a finanțelor pentru climă, peste 60% – o lipsă de conexiune a actorilor din domeniul sănătății la procesele de finanțare a climei și peste 50% o lipsă de capacitate de a pregăti aceste propuneri.
Agenţia a estimat anterior că valoarea câştigurilor la nivelul sănătăţii publice în urma reducerii emisiilor de carbon ar fi aproximativ dublă faţă de costul implementării acestor măsuri privind carbonul.
Atingerea obiectivelor de protecţie faţă de schimbările climatice stabilite prin Acordul de la Paris ar putea salva aproximativ 1 milion de vieţi pe an până în 2050, estimează OMS.
Rezultatele studiului OMS au fost prezentate marţi, la summit-ul ONU privind clima, de la Madrid.
Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) din cadrul ONU a anunţat marţi, cu ocazia Summitului asupra Climei (COP25) desfăşurat la Madrid, că anul 2019 se numără printre primii trei cei mai călduroşi ani înregistraţi din 1850 şi încheie un deceniu de ”căldură excepţională”. În ritmul actual, temperatura ar putea creşte până la 4 sau 5 grade Celsius până la sfârşitul secolului. Chiar dacă statele îşi respectă angajamentele actuale, creşterea au putea depăşi 3 grade Celsius, în timp ce Acordul de la Paris din 2015 prevede limitarea încălzirii globale mondiale sub 2 grade Celsius, ideal la 1,5 grade Celsius.
