Optimismul, marele absent de la Doha

in Stiri 26 November 2012 181 Views

Cea de-a 18-a Conferinta a partilor conventiei-cadru a ONU pe schimbari climatice a inceput astazi la Doha, in Qatar, in prezenta reprezentantilor a 200 de tari de pe glob, printre care se numara si Romania. In cele 2 saptamani cat va dura summitul discutiile vizeaza reducerea gazelor cu efect de sera, incriminate de declansarea incalzirii globale.

Una dintre marile provocari ale acestei intalniri la nivel inalt o reprezinta si alocarea a sute de miliarde de dolari pentru a ajuta tarile sarace sa faca fata schimbarilor climatice.

Prelungirea Tratatului de la Kyoto,
la dispozitia politicienilor

“Un titlu rasunator pentru 2 saptamani de dezbateri de la care nu se prea asteapta mare lucru, deoarece Doha nu provoaca nici mobilizarea responsabililor politici si nici mobilizarea opiniei publice”, titreaza presa internationala.

De aceeasi parere par a fi si unii reprezentanti ai societatii civile romanesti, care sustin ca, la Doha, nu se va ajunge la o concluzie asupra prelungirii Tratatului de la Kyoto, iar elaborarea unui nou tratat asupra reducerii gazelor cu efect de sera este aproape imposibila.

“Tehnicienii de pe intreaga planeta si-au facut datoria si au avertizat printr-o serie de rapoarte asupra pericolului reprezentat de cresterea alarmanta a emisiilor de CO2. Ramane insa la latitudinea politicienilor sa ia o hotarare decisiva, dar sperantele sunt infime”, a declarat, pentru Green Report, Lavinia Andrei, presedinte Terra Mileniul III.

“Progresul economic,
strans legat de protejarea resurselor”

La randul lor, oamenii de stiinta romani sustin elaborarea unui nou tratat asupra reducerii gazelor cu efect de sera si considera ca Romania trebuie sa fie una dintre tarile care sprijina demersurile ce trebuie sa genereze progrese in pregatirea acordului mondial, obligatoriu din punct de vedere juridic, cu privire la schimbarile climatice, prevazut pentru 2015.

“Romania trebuie sa sprijine elaborarea noului tratat, avantajele reducerii emisiilor de CO2 fiind evidente nu numai pentru tara noastra, ci pentru intreaga planeta. Este timpul sa regandim progresul economic de asa maniera incat sa fie strans legat de protejarea resurselor Terrei. Intre oamenii de stiinta, economisti si politicieni ar trebui sa existe o stransa colaborare si intelegere in a pune bazele unei noi economii care sa nu excluda protejarea mediului inconjurator. Trebuie sa ne socotim parte a mediului, in tot ceea ce facem, si nu sa ne situam in afara sa”, a explicat, pentru Green Report, Angheluta Vadineanu, presedintele Consiliului Stiintific al Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii, reprezentant al Romaniei la Conferinta de la Rio din 1992.

De la Copenhaga, Cancun si Durban la Doha

Negocierile pe clima au cunoscut, in ultimii 3 ani, 3 momente consecutive. Primul moment a fost Copenhaga, in 2009, unde s-au obtinut pentru prima oara angajamente de reducere a emisiilor, pana in 2020, din partea SUA si a tarilor emergente.

La Cancun, in 2010, progresele nu au fost deloc substantiale, iar la Durban a vazut lumina zilei Fondul Verde pentru Clima, care ar putea inlocui Banca Mondiala, care, potrivit mai multor organizatii din intreaga lume, “se joaca cu gestionarea finantarilor destinate mediului inconjurator”.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera presupune schimbari profunde ale modului de productie si ale consumului, iar acest lucru nu ramane indiferent pentru diversele grupuri economice din lume.

100 de miliarde euro, pe an,
pretul poluarii aerului in Europa

Daunele pe care le aduce poluarea aerului sanatatii si mediului insumeaza anual, in UE, 100 de miliarde de euro, potrivit unui Raport al Agentiei Europene pentru Mediu (AEE), realizat in 27 de state europene si publicat in urma cu 1 an. Pe cap de locuitor, costurile au fost evaluate de catre AEE, anual, la 200-300 de euro, iar, in 2009, emisiile poluante provenite din 10.000 de mari uzine si instalatii electrice din UE au avut un impact asupra sanatatii oamenilor si asupra mediului, evaluat intre 102 si 169 de miliarde de euro.

„Aceasta analiza a AEE dezvaluie impactul covarsitor asupra mediului al centralelor electrice care folosesc combustibili fosili, cat si costurile foarte ridicate pe care le implica poluarea. Toate aceste lucruri reclama urgent dezvolatarea sectorului de energii regenerabile", a declarat directoarea AEE, Jacqueline McGlade.

Potrivit studiului, cele mai multe costuri cu poluarea mediului se inregistreaza in sectorul energiei electrice, intre 66 si 112 miliarde de euro. Pentru a rezolva aceasta problema, UE intentioneaza sa-si revizuiasca legislatia asupra calitatii aerului, in 2013, dar se asteapta la o puternica rezistenta din partea anumitor tari, printre care se numara Germania, Franta, Italia, Polnia si Marea Britanie, care au un numar foarte mare de uzine si centrale electrice.

Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Polonia si Marea Britanie sunt responsabile, in mod egal, de cele mai multe emisii poluante din Uniunea Europeana.

Connie Hedegaard: Summitul,
in contextul unor rapoarte alarmante

Pentru Connie Hedegaard, comisarul european pentru politici climatice,  “conferinta de la Doha trebuie sa porneasca de la rezultatele de la Durban si sa genereze progrese in pregatirea acordului mondial, obligatoriu din punct de vedere juridic, cu privire la schimbarile climatice, prevazut pentru 2015”.

“Este important sa se ajunga la un acord cu privire la adoptarea de noi masuri de reducere a emisiilor, astfel incat sa se limiteze cresterea temperaturilor la cel mult 2°C. UE isi mentine angajamentul de a participa la o a doua perioada a Protocolului de la Kyoto si de a continua sa furnizeze asistenta financiara importanta pentru a sprijini tarile in curs de dezvoltare in actiunile de combatere a schimbarilor climatice. Discutiile de la Doha se desfasoara in contextul recentului raport al Bancii Mondiale si al raportului PNUM cu privire la diferentele existente in materie de emisii, care atrag cat se poate de clar atentia asupra faptului ca omenirea iroseste timp pretios”, a spus Connie Hedegaard.

Emmanuel Guerin, director de Programe Energie si Climat la Institutul francez pentru dezvoltare durabila si relatii internationale, sustine insa ca este “un decalaj frapant intre urgenta de a actiona, reamintita de unele evenimente dramatice din acest an si negocierile internationale care au o dinamica si o autonomie proprie”.

Mihaela Pavnutescu

Comentarii

comentarii