Orașele viitorului au nevoie de bike-sharing. O demonstrează proiecte românești și europene

in EcoLIFESTYLE, Transport 30 August 2016 807 Views

Cel mai amplu proiect de bike-sharing din România s-a născut datorită unui pariu cu Sorin Oprescu, glumește Raluca Fișer, unul dintre inițiatori. În 2009, ea îi cerea edilului să construiască piste pentru biciclete. El îi spunea că nu are de ce, pentru că nu există bicicliști. Şi-a propus să îi demonstreze contrariul și a reușit. Piste însă tot nu s-au construit.

bike-sharing

În 2010, Asociația Green Revolution (AGR) instala în parcul Herăstrău din București primele 50 de biciclete în sistem bike-sharing. Nimeni nu își imagina atunci amploarea pe care avea să o ia proiectul. Acum, sunt prezenți în 7 orașe și pun la dispoziția utilizatorilor 800 biciclete. În cei 7 ani de activitate, au înregistrat peste 1.3 milioane de închirieri.

bike-sharing

Despre cum a reușit să dezvolte sistemul am discutat cu Raluca Fișer, Președinte AGR și, mai nou, Vice-Președinte al Federației Europene a Cicliștilor.

bike-sharing

Dincolo de pariul cu Sorin Oprescu, pe Raluca a motivat-o „nevoia reală” identificată în România. Spune că bicicleta este un mijloc de transport fără de care nu putem vorbi despre orașele viitorului sau despre un sistem de ecologie urbană, despre reducerea traficului și a poluării aerului din orașe.

Or, autoritățile nu aveau de gând să facă piste pentru că „bicicliștii nu existau”. O „demonstra” statistica RATB din 2007, care, în dreptul bicicliștilor „avea trecut un mare 0”, potrivit Ralucăi.

Ce a inspirat-o și cine a susținut-o în proiectul de bike-sharing

Raluca Fișer a locuit o bună perioadă în Germania. Acolo, bicicleta era o un mijloc de transport comun, chiar și pentru elevi.

„În România, însă, erai pe bicicletă ca în kamikaze. Riscul să fii accidentat sau să fii neplăcut abordată ca femeie era destul de mare în 2009”, își amintește ea.

De aceea, a inițiat I’Velo. A apelat la cei de la Raiffeisen Bank, care „au fost la fel de utopiști ca noi, să creadă că un astfel de proiect poate schimba într-adevăr fața orașului”. Şi au schimbat-o, parțial.

bike-sharing

La început, bucureștenii așteptau la rând chiar și câte o oră pentru a-și închiria o bicicletă. A fost dovada clară pentru Fișer și Raiffeisen că proiectul trebuia să continue și să se extindă. În 6 ani, au deschis în total 10 centre în 7 orașe, au creat noi servicii care au ușurat închirierea și i-au ajutat pe bicicliști să găsească cele mai bune trasee sau locuri bike-friendly, au încurajat mersul pe bicicetă în rândurile angajaților din companii și au realizat analize ale comportamentului bicicliștilor, punând la dispoziția autorităților toate datele colectate. În curând, vor lansa un sistem de închiriere automatizat și se gândesc să introducă și să popularizeze bicicletele electrice. Totodată, organizează anual evenimente dedicate bicicliștilor, cum ar fi festivalul BikeFest, care va avea loc la finalul acestei săptămâni.

bike-sharing

După toate eforturile lor și ale altora ca cei din AGR, acum, statisticile s-au îmbunătățit. Potrivit estimărilor, bicicliștii bucureșteni reprezintă aproximativ 3% din participanții la trafic. Ţinta este de 7% până în 2020, dacă ar fi să se respecte strategiile europene de dezvoltare sustenabilă a orașelor.

Ţinta, imposibil de atins fără educație și sprijinul autorităților

Cele două componente fără de care nu se poate vorbi despre un oraș prietenos cu bicicliștii sunt infrastructura și educația. Ambele sunt priorități pentru Asociația Green Revoution, spune Fișer.

Pentru construirea pistelor a militat încă de la începutul proiectului I’Velo. A făcut presiuni asupra autorităților, evidențiând mereu beneficiile pe care le are folosirea bicicletei în scop utilitar. Le-a vorbit despre poluarea aerului, despre descongestionarea traficului și despre sisteme de tipul park&ride.

Ministerul Mediului a alocat 10 milioane de lei pentru construcția de piste în București încă din 2014. Banii nu au fost încă cheltuiți. Primarul interimar, Răzvan Sava, promitea în martie că, peste un an și jumătate, bucureștenii vor beneficia de 100 de kilometri de piste. Acestea ar fi umat să fie construite după consultarea cetățenilor.

Cât despre educația populației, Raluca Fișer crede că a sosit momentul să le vorbească oamenilor despre mersul pe bicicletă în scop utilitar. Până acum, principalele avantajei promovate erau cele legate de beneficiile pentru sănătate și pentru propria libertate de deplasare. Acum, îi simte pregătiți să înțeleagă că folosirea bicicletei ca mijloc de transport este deopotrivă un gest de responsabilitate socială, care vine și cu obligații, nu doar cu drepturi.

Deși e cel mai amplu proiect, I’Velo nu e singur în România

În 2008, Asociația MaiMultVerde deschidea primul centru de bike-sharing din România, în colaborare cu Unicredit. Au urmat alte două în 2010 și încă două în 2011, toate în București. Asociația punea la dispoziția cetățenilor 300 de biciclete și, în 3 ani de activitate, au avut 20.000 de închirieri. În 2013, însă, autoritățile publice nu le-au mai dat autorizații de funcționare. Managerul de comunicare al asociației, Anamaria Bogdan, declara atunci pentru b365 că s-au schimbat procedurile, ceea ce îi dezavantaja.

bike-sharing

În 2015, se inaugurau în Cluj-Napoca primele stații automatizate de bike-sharing din România. Primăria a creat o rețea de 50 de astfel de stații, a achiziționat 540 de biciclete și și-a propus amenajarea a 52 de kilometri de piste în Cluj, Florești și Apahida. Totul cu fonduri europene.

bike-sharing

La nivel european, sistemele bike-sharing au un succes evident

Organizația Europeans Cyclists’ Federation remarca progresul schemelor de tipul bike-sharing în Europa. Studiile făcute arătau că, în 2001, existau doar câteva astfel de proiecte. În 2012, însă, numărul lor a crescut până la 400. Sistemele din Paris, Barcelona și Viena sunt un bun model, spun ei.

În Paris, există 1.800 de stații, cu 20.000 de biciclete. Din 2007, s-au înregistrat 105 milioane de închirieri. Nici Barcelona nu stă mai rău. Deși are doar 420 de stații și 6.000 de biciclete, cetățenii le-au închiriat de 54 de milioane de ori. Așadar, față de Paris, sunt de 2 ori mai populare. În Viena, istoria sistemului de bike-sharing a pornit în 2003. Acum, au 92 de stații, 1.200 de biciclete și 2.7 milioane de închirieri.

Sesizând nevoia, Google a început un demers de cartare a zonelor în care există sisteme de bike-sharing. Proiectul este util atât pentru locuitori, cât și pentru turiști. În plus, oferă posibilitatea de a estima amploarea fenomenului și de a evalua eventuale oportunități.

bike-sharing

BikeFest, o metodă de a stimula proiectele de bike-sharing și ciclism

Unul dintre evenimentele organizate de Asociația Green Revolution pentru a încuraja mersul pe bicicletă și a demonstra autorităților necesitatea de a se implica în construirea infrastructurii este BikeFest. Anul acesta, festivalul va avea loc pe 3 și pe 4 septembrie, în parcul Izvor din București. Organizatorii au pregătit două curse prin curtea Palatului Parlamentului, un tur caritabil pe biciclete, competiții cu premii, concerte și alte activități de petrecere a timpului liber.

În plus, reprezentanții magazinelor și ai producătorilor de biciclete vor fi prezenți cu oferte la biciclete și accesorii. Nu vor lipsi nici standurile unor artiști handmade și ale unor organizații non-profit. Puteți găsi mai multe detalii despre eveniment pe site-ul BikeFest 2016.

bike-sharing

Comentarii

comentarii