Orașele viitorului au nevoie de bike-sharing. O demonstrează proiecte românești și europene

in EcoLIFESTYLE, Transport 30 August 2016 830 Views

Cel mai amplu proiect de bike-sharing din Rom├ónia s-a n─âscut datorit─â unui pariu cu Sorin Oprescu, glume╚Öte Raluca Fi╚Öer, unul dintre ini╚Ťiatori. ├Än 2009, ea ├«i cerea edilului s─â construiasc─â piste pentru biciclete. El ├«i spunea c─â nu are de ce, pentru c─â nu exist─â bicicli╚Öti. ┼×i-a propus s─â ├«i demonstreze contrariul ╚Öi a reu╚Öit. Piste ├«ns─â tot nu s-au construit.

bike-sharing

├Än 2010, Asocia╚Ťia Green Revolution (AGR) instala ├«n parcul Her─âstr─âu din Bucure╚Öti primele 50 de biciclete ├«n sistem bike-sharing. Nimeni nu ├«╚Öi imagina atunci amploarea pe care avea s─â o ia proiectul. Acum, sunt prezen╚Ťi ├«n 7 ora╚Öe ╚Öi pun la dispozi╚Ťia utilizatorilor 800 biciclete. ├Än cei 7 ani de activitate, au ├«nregistrat peste 1.3 milioane de ├«nchirieri.

bike-sharing

Despre cum a reu╚Öit s─â dezvolte sistemul am discutat cu Raluca Fi╚Öer, Pre╚Öedinte AGR ╚Öi, mai nou, Vice-Pre╚Öedinte al Federa╚Ťiei Europene a Cicli╚Ötilor.

bike-sharing

Dincolo de pariul cu Sorin Oprescu, pe Raluca a motivat-o ÔÇ×nevoia real─âÔÇŁ identificat─â ├«n Rom├ónia. Spune c─â bicicleta este un mijloc de transport f─âr─â de care nu putem vorbi despre ora╚Öele viitorului sau despre un sistem de ecologie urban─â, despre reducerea traficului ╚Öi a polu─ârii aerului din ora╚Öe.

Or, autorit─â╚Ťile nu aveau de g├ónd s─â fac─â piste pentru c─â ÔÇ×bicicli╚Ötii nu existauÔÇŁ. O ÔÇ×demonstraÔÇŁ statistica RATB din 2007, care, ├«n dreptul bicicli╚Ötilor ÔÇ×avea trecut un mare 0ÔÇŁ, potrivit Raluc─âi.

Ce a inspirat-o ╚Öi cine a sus╚Ťinut-o ├«n proiectul de bike-sharing

Raluca Fișer a locuit o bună perioadă în Germania. Acolo, bicicleta era o un mijloc de transport comun, chiar și pentru elevi.

ÔÇ×├Än Rom├ónia, ├«ns─â, erai pe biciclet─â ca ├«n kamikaze. Riscul s─â fii accidentat sau s─â fii nepl─âcut abordat─â ca femeie era destul de mare ├«n 2009ÔÇŁ, ├«╚Öi aminte╚Öte ea.

De aceea, a ini╚Ťiat IÔÇÖVelo. A apelat la cei de la Raiffeisen Bank, care ÔÇ×au fost la fel de utopi╚Öti ca noi, s─â cread─â c─â un astfel de proiect poate schimba ├«ntr-adev─âr fa╚Ťa ora╚ÖuluiÔÇŁ. ┼×i au schimbat-o, par╚Ťial.

bike-sharing

La ├«nceput, bucure╚Ötenii a╚Öteptau la r├ónd chiar ╚Öi c├óte o or─â pentru a-╚Öi ├«nchiria o biciclet─â. A fost dovada clar─â pentru Fi╚Öer ╚Öi Raiffeisen c─â proiectul trebuia s─â continue ╚Öi s─â se extind─â. ├Än 6 ani, au deschis ├«n total 10 centre ├«n 7 ora╚Öe, au creat noi servicii care au u╚Öurat ├«nchirierea ╚Öi i-au ajutat pe bicicli╚Öti s─â g─âseasc─â cele mai bune trasee sau locuri bike-friendly, au ├«ncurajat mersul pe bicicet─â ├«n r├óndurile angaja╚Ťilor din companii ╚Öi au realizat analize ale comportamentului bicicli╚Ötilor, pun├ónd la dispozi╚Ťia autorit─â╚Ťilor toate datele colectate. ├Än cur├ónd, vor lansa un sistem de ├«nchiriere automatizat ╚Öi se g├óndesc s─â introduc─â ╚Öi s─â popularizeze bicicletele electrice. Totodat─â, organizeaz─â anual evenimente dedicate bicicli╚Ötilor, cum ar fi festivalul BikeFest, care va avea loc la finalul acestei s─âpt─âm├óni.

bike-sharing

Dup─â toate eforturile lor ╚Öi ale altora ca cei din AGR, acum, statisticile s-au ├«mbun─ât─â╚Ťit. Potrivit estim─ârilor, bicicli╚Ötii bucure╚Öteni reprezint─â aproximativ 3% din participan╚Ťii la trafic. ┼óinta este de 7% p├ón─â ├«n 2020, dac─â ar fi s─â se respecte strategiile europene de dezvoltare sustenabil─â a ora╚Öelor.

┼óinta, imposibil de atins f─âr─â educa╚Ťie ╚Öi sprijinul autorit─â╚Ťilor

Cele dou─â componente f─âr─â de care nu se poate vorbi despre un ora╚Ö prietenos cu bicicli╚Ötii sunt infrastructura ╚Öi educa╚Ťia. Ambele sunt priorit─â╚Ťi pentru Asocia╚Ťia Green Revoution, spune Fi╚Öer.

Pentru construirea pistelor a militat ├«nc─â de la ├«nceputul proiectului IÔÇÖVelo. A f─âcut presiuni asupra autorit─â╚Ťilor, eviden╚Ťi├ónd mereu beneficiile pe care le are folosirea bicicletei ├«n scop utilitar. Le-a vorbit despre poluarea aerului, despre descongestionarea traficului ╚Öi despre sisteme de tipul park&ride.

Ministerul Mediului a alocat 10 milioane de lei pentru construc╚Ťia de piste ├«n Bucure╚Öti ├«nc─â din 2014. Banii nu au fost ├«nc─â cheltui╚Ťi. Primarul interimar, R─âzvan Sava, promitea ├«n martie c─â, peste un an ╚Öi jum─âtate, bucure╚Ötenii vor beneficia de 100 de kilometri de piste. Acestea ar fi umat s─â fie construite dup─â consultarea cet─â╚Ťenilor.

C├ót despre educa╚Ťia popula╚Ťiei, Raluca Fi╚Öer crede c─â a sosit momentul s─â le vorbeasc─â oamenilor despre mersul pe biciclet─â ├«n scop utilitar. P├ón─â acum, principalele avantajei promovate erau cele legate de beneficiile pentru s─ân─âtate ╚Öi pentru propria libertate de deplasare. Acum, ├«i simte preg─âti╚Ťi s─â ├«n╚Ťeleag─â c─â folosirea bicicletei ca mijloc de transport este deopotriv─â un gest de responsabilitate social─â, care vine ╚Öi cu obliga╚Ťii, nu doar cu drepturi.

De╚Öi e cel mai amplu proiect, IÔÇÖVelo nu e singur ├«n Rom├ónia

├Än 2008, Asocia╚Ťia MaiMultVerde deschidea primul centru de bike-sharing din Rom├ónia, ├«n colaborare cu Unicredit. Au urmat alte dou─â ├«n 2010 ╚Öi ├«nc─â dou─â ├«n 2011, toate ├«n Bucure╚Öti. Asocia╚Ťia punea la dispozi╚Ťia cet─â╚Ťenilor 300 de biciclete ╚Öi, ├«n 3 ani de activitate, au avut 20.000 de ├«nchirieri. ├Än 2013, ├«ns─â, autorit─â╚Ťile publice nu le-au mai dat autoriza╚Ťii de func╚Ťionare. Managerul de comunicare al asocia╚Ťiei, Anamaria Bogdan, declara atunci pentru b365 c─â s-au schimbat procedurile, ceea ce ├«i dezavantaja.

bike-sharing

├Än 2015, se inaugurau ├«n Cluj-Napoca primele sta╚Ťii automatizate de bike-sharing din Rom├ónia. Prim─âria a creat o re╚Ťea de 50 de astfel de sta╚Ťii, a achizi╚Ťionat 540 de biciclete ╚Öi ╚Öi-a propus amenajarea a 52 de kilometri de piste ├«n Cluj, Flore╚Öti ╚Öi Apahida. Totul cu fonduri europene.

bike-sharing

La nivel european, sistemele bike-sharing au un succes evident

Organiza╚Ťia Europeans CyclistsÔÇÖ Federation remarca progresul schemelor de tipul bike-sharing ├«n Europa. Studiile f─âcute ar─âtau c─â, ├«n 2001, existau doar c├óteva astfel de proiecte. ├Än 2012, ├«ns─â, num─ârul lor a crescut p├ón─â la 400. Sistemele din Paris, Barcelona ╚Öi Viena sunt un bun model, spun ei.

├Än Paris, exist─â 1.800 de sta╚Ťii, cu 20.000 de biciclete. Din 2007, s-au ├«nregistrat 105 milioane de ├«nchirieri. Nici Barcelona nu st─â mai r─âu. De╚Öi are doar 420 de sta╚Ťii ╚Öi 6.000 de biciclete, cet─â╚Ťenii le-au ├«nchiriat de 54 de milioane de ori. A╚Öadar, fa╚Ť─â de Paris, sunt de 2 ori mai populare. ├Än Viena, istoria sistemului de bike-sharing a pornit ├«n 2003. Acum, au 92 de sta╚Ťii, 1.200 de biciclete ╚Öi 2.7 milioane de ├«nchirieri.

Sesiz├ónd nevoia, Google a ├«nceput un demers de cartare a zonelor ├«n care exist─â sisteme de bike-sharing. Proiectul este util at├ót pentru locuitori, c├ót ╚Öi pentru turi╚Öti. ├Än plus, ofer─â posibilitatea de a estima amploarea fenomenului ╚Öi de a evalua eventuale oportunit─â╚Ťi.

bike-sharing

BikeFest, o metodă de a stimula proiectele de bike-sharing și ciclism

Unul dintre evenimentele organizate de Asocia╚Ťia Green Revolution pentru a ├«ncuraja mersul pe biciclet─â ╚Öi a demonstra autorit─â╚Ťilor necesitatea de a se implica ├«n construirea infrastructurii este BikeFest. Anul acesta, festivalul va avea loc pe 3 ╚Öi pe 4 septembrie, ├«n parcul Izvor din Bucure╚Öti. Organizatorii au preg─âtit dou─â curse prin curtea Palatului Parlamentului, un tur caritabil pe biciclete, competi╚Ťii cu premii, concerte ╚Öi alte activit─â╚Ťi de petrecere a timpului liber.

├Än plus, reprezentan╚Ťii magazinelor ╚Öi ai produc─âtorilor de biciclete vor fi prezen╚Ťi cu oferte la biciclete ╚Öi accesorii. Nu vor lipsi nici standurile unor arti╚Öti handmade ╚Öi ale unor organiza╚Ťii non-profit. Pute╚Ťi g─âsi mai multe detalii despre eveniment pe site-ul BikeFest 2016.

bike-sharing

Comentarii

comentarii