BREAKING NEWS: Guvernul Tudose amână taxarea la groapă. Reciclatorii: „Este OUG 13 pentru mediu!”

Guvernul Tudose a emis ieri seara o ordonanță de urgență prin care amână aplicarea taxării la groapă a deșeurilor până în data de 1 ianuarie 2019. În plus, ordonanța înjumătățește contribuția datorată de municipalitățile care nu își îndeplinesc țintele de reciclare. Industria reciclării a cerut insistent, în repetate rânduri, păstrarea legislației intrate în vigoare după mai bine de patru ani de amânări.

taxarea la groapă

Începând cu 1 ianuarie 2017, fiecare tonă de deșeu depus la gropile de gunoi din România se taxa cu 80 de lei. Măsura funcționează în majoritatea statelor europene și avea rolul de a stimula reciclarea, în condițiile în care țara noastră are de îndeplinit o țintă de reciclare de 50% până în 2020. În prezent, reciclăm în jur de 13% din deșeurile municipale și 5% din totalul volumului de deșeuri.

Daniel Constantin, fostul Ministru al Mediului, a fost primul care a anunțat modificarea legislației mult-așteptate de reciclatori, scandalizându-i pe cei din industrie. Ieri, Guvernul Tudose a emis o ordonanță de urgență care modifică legislația.

Ce prevede OUG-ul care modifică taxarea la groapă

Ordonanța de Urgență nr. 506/30.06.2017 modifică și completează OUG 196/2005, privind Fondul pentru Mediu. Principala modificare constă în amânarea aplicării taxării la groapă a deșeurilor, până în data de 1 ianuarie 2019.

Taxele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006, cu modificările și completările ulterioare, se suspendă până la 1 ianuarie 2019.

Așadar, operatorii de salubritate vor plăti 80 de lei pe tona de deșeu depus la groapă abia din 2019, iar nu din 2017, așa cum era până ieri. Abia din 2020 taxa va crește la 120 de lei pe tonă.

În plus, se înjumătășește contribuția pe care unitățile administrative teritoriale ar trebui să o plătească pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare. Astfel, municipalitățile vor plăti doar 50 de lei pentru fiecare tonă de deșeu nereciclat. Plata se va face pentru „diferența dintre cantitatea corespunzătoare obiectivului anual de diminuare și cantitatea efectiv încredințată spre reciclare”.

În 2017, ținta de reciclare este de 25% (a crescut de la 15%), în 2018 – de 35%, iar din 2019 – 45%.

Taxarea la groapă, în trecut – necesară, acum – facultativă

Actualul Ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu, promitea în 2015, tot din funcția de ministru, că taxarea la groapă avea să intre în vigoare începând cu 2016. Încă de atunci vorbea de o valoare de 80 de lei pe tonă, urmând ca aceasta să crească la 120 de lei pe tonă din 2017.

În cadrul audierilor de săptămna aceasta din Parlament, Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a anunțat că a obținut o derogare de la Comisia Europeană, pentru amânarea aplicării taxării la groapă a deșeurilor.

Pe noi ne interesează ca cetățeanul să nu plătească dacă nu a fost învățat, informat și nu i s-a spus exact ceea ce are de făcut. Comisia Europeană a fost de acord că taxa pe care noi ar trebui să o punem la groapă să fie de 80 lei de la 1 ianuarie 2017. România, pentru a implementa această taxă, nu este pregătită. De aceea am obținut o derogare până la 1 ianuarie 2019, lucru care va fi pus în operă printr-o ordonanță de urgență.

De data aceasta s-a ținut de cuvânt. OUG-ul a fost publicat în Monitorul Oficial în data de 30 iunie 2017 și intră în vigoare „la data de 1 a lunii următoare publicării în Monitorul Oficial al României”. Adică de astăzi!

UPDATE: Surse din Ministerul Mediului au explicat pentru Green Report decizia luată. Se pare că, în urma consultărilor cu Comisarul European pentru Mediu, Ministrul Mediului a ajuns la concluzia că aplicarea taxării la groapă este nerealistă în condițiile în care sistemul de colectare separată nu este pus la punct. În plus, se pare că, de la începutul anului, taxarea la groapă nu a adus venituri semnificative la bugetul Administrației Fondului pentru Mediu. Garda de Mediu ar fi constatat o creștere a depozitării deșeurilor în afara gropilor de gunoi și o depozitare a acestora la gropile de gunoi, dar „în custodie”. Potrivit surselor citate, salubriștii ar fi găsit, astfel, o metodă de a eluda legislația în vigoare.

Ce spune industria despre amânarea taxării la groapă

Contactat de Green Report, Constantin Damov, co-fondator Green Group, și-a exprimat îngrijorarea:

Este absolut incredibil ca începem să mergem în sensul invers Uniunii Europene, iar Ministra Mediului are o reacție pur populistă, nu o reacție de Ministru al Mediului. Penalitățile sunt instrumente de disciplinare a tuturor fluxurilor.  În curând, nu vom mai avea unde sa depozităm gunoiul pentru că gropile de gunoi se vor umple cu o viteză incredibilă.  Este o lovitură pentru industria de reciclare, țintele de colectare, economia circulară și în general pentru tot ce ne-am propus. Este OUG 13 pentru mediu! Aceeași maniera și oră. Ordonanța nu a fost dezbătută, iar Parlamentul nu a știut nimic.

UPDATE: Nici din partea salubriștilor nu vin reacții mai bune. Green Report a discutat cu Dan Ceaușescu, director de marketing Urban SA. Iată ce a declarat:

Această modificare elimină penalitatea pentru neselectarea deşeurilor şi depunerea lor la grămadă în gropile de gunoi. Cu toate că cele mai multe APL au introdus măsuri de reducerea a cantităţilor de deşeuri depozitate, acum aceste măsuri devin ineficiente economic şi cel mai probabil vor fi abandonate. Din acest moment cel mai mic cost îl are, din nou, depozitarea la grămadă a deşeurilor în gropile de gunoi. Odată cu eliminarea acestei taxe dispare şi constrângerea economică pentru reciclare.  Şi orice activitate în domeniul procesării şi valorificării deşeurilor devine nesustenabilă financiar în comparaţie cu alternativa depozitării la grămadă în gropile de deşeuri. Practic, între două localităţi, acolo unde se face colectare separată, procesare şi valorificare a deşeurilor, iar ce ajunge la depozitare se reduce semnificativ şi altă localitate unde tot ce se colectează se depozitează, diferenţa de cost pentru acest serviciu este net în favoarea celui care aruncă direct deşeurile la groapă de gunoi, iar cel care procesează şi valorifică  are tarif mai mare.

UPDATE: Nu toți reprezentanții industriei de management al deșeurilor sunt de această părere. Dumitru Mihalache, Președintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor (A.R.M.D.), a prezentat o poziție oficială:

Reciclatorii, mai precis doar unii dintre ei, sunt singurii nemulțumiți de noua ordonanță. Ei s-au luptat și cu OTR-urile și cu operatorii de salubritate și cu administratorii de depozite, de fapt cu toți cei care le stăteau în cale ca să obțină „reciclabilul” în cantități mari și la prețuri derizorii, pe gratis dacă este posibil. Nu au ținut și nu țin nici acum cont că o astfel de ordonanță are în prezent o bază largă de acceptare, inclusiv din partea UE (Jaspers printr-un studiu finalizat încă din august anul trecut a arătat că România nu poate atinge ținta de reutilizare și reciclare de 50% decât în anul 2025).

UPDATE: Alți specialiști susțin decizia Ministerului

Elena Rastei, consultant Zero Waste Romania și fost consilier al ministrului Pașca-Palmer, a explicat pentru Green Report de ce crede că, în ansamblul ei, ordonanța nu este o măsură dăunătoare, întrucât legislația trecută nu era aplicabilă și oricum este nevoie de o serie de măsuri complementare pentru ca ea sa funcționeze.

Taxarea la groapă nu încuraja primăriile să găsească soluții pentru a crește capacitatea de colectare separată și reciclarea. Soluția pe care ar fi aplicat-o aceștia ar fi fost depozitarea ilegală în afara gropilor de gunoi sau incinerarea, care, potrivit surselor mele, costă 37 de lei pe tonă și este mai rentabilă decât depozitarea la groapă, la prețul de 80 de lei pe tonă.

Specialistul Zero Waste crede că mărirea țintei de reciclare de la 15% la 25% este cea care va încuraja municipalitățile să caute soluții alternative. Chiar dacă valoarea contribuției aferente pentru neîndeplinirea țintelor a fost înjumătățită, cei care nu reciclează vor plăti mai mult.

Exemplu: Un municipiu care a generat 1.000 de tone de deșeuri în 2016 ar trebui ca în 2017 să nu depună la groapă mai mult de 850 de tone. Dacă ar evita depunerea a doar 100 de tone din cele 150 impuse de legislație, la o contribuție de 100 de lei per tonă, ar avea de plătit 5.000 de lei. Însă, dacă se aplică noua legislație, contribuția crește, căci municipiul ar avea de redus cantitatea depusă la groapă cu 250 de tone. Diferența între obiectivul de 250 de tone și cele 100 de tone reciclate ar costa, la o contribuție de 50 de lei pe tonă, 7.500 de lei (cu 50% mai mult).

Raul Pop, fost Secretar de Stat la Ministerul Mediului și actual consultant de sustenabilitate la EY, confirmă ipotezele.

Referitor la noul OUG, deși cred că taxarea la groapă trebuie să ajungă la nivelul de 40-50 de euro, cât este și în alte țări din zonă, aceasta trebuie impusă treptat si consecvent. Altfel, primăriile nu vor face altceva decât să se plângă și să găsească metode să o amane sau să nu o plătească. Iată, de aceasta dată, scutirea le-a venit de la însăși autoritatea de mediu.

Raul Pop este de acord și cu faptul că taxarea depozitării încurajează incinerarea fără recuperare de energie. Precizează însă că există alte măsuri prin care ministerul poate descuraja incinerarea, cum ar fi taxarea incinerării sau impunerea construirii de incineratoare departe de orașe, astfel încât transportul deșeurilor pe distanțe mari să descurajeze trimiterea lor spre incinerare. Laudă de asemenea mărirea țintelor de reducere a depozitării, dar avertizează că, spre deosebire de operatorii economici, primăriile vor fi mai greu de controlat.

Andrei Coșuleanu, Director Executiv al Let’s Do It, Romania!, împărtășește pozițiile exprimate anterior de specialistul Zero Waste. Vom reveni și cu alte reacții pe măsură ce ele apar.

 

Despre autor: Irina Breniuc

Irina Breniuc este redactor Green Report începând cu septembrie 2015. Ca jurnalist de mediu, se specializează în subiecte precum risipa alimentară, managementul deșeurilor, economie circulară și obiceiuri sustenabile de consum.

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Despre autor: Cosmin Zaharia

Comentarii

comentarii