Zonele care adapostesc monumente ale naturii din Romania sunt ocrotite doar pe hartie, iar in realitate sunt „vanate“ pentru afaceri. Ariile protejate din Romania cad prada intereselor de grup, sub ochii indiferenti ai Ministerului Mediului, desi sunt monitorizate de Comisia Europeana.
Exista aproape 1.400 de arii naturale protejate in tara, dintre care 380 fac parte din reteaua europeana „Natura 2000“. In lista zonelor de protectie intra situri recunoscute pe plan mondial ca adevarate monumente ale naturii: Delta Dunarii, Muntii Retezat, Muntii Apuseni, Ceahlaul si Muntii Bucegi.
„Adevarul“ a relatat de curand despre cazul ariei protejate Snagov. Atat Primaria Snagov, cat si Consiliul Judetean Ilfov se lupta sa desfiinteze aria protejata pentru a putea construi vile, restaurante si un complex turistic. In ciuda legislatiei, planurile lor au sanse de reusita deoarece nu exista o institutie care sa protejeze cu adevarat rezervatiile naturale din Romania.
Pericole pentru arii
Trei sferturi dintre ariile protejate din tara se afla in custodia si administrarea Romsilva. Seful departamentului Arii Protejate din cadrul acestei regii, Mihai Dragos, a declarat ca amenintarile la adresa ariilor protejate sunt numeroase.
Faptul ca ariile protejate cuprind aproape 20% din suprafata Romaniei reprezinta o limita pentru multe proiecte de dezvoltare imobiliara si turistica, initiate de investitori privati sau de autoritati locale. „In ariile protejate exista resurse minerale si acvatice, paduri si vanat, toate constituind tinte pentru cei care vor sa faca profit fara sa tina cont de impactul ecologic. Exista persoane care actioneaza inconstient, construind si exploatand ilegal resursele din ariile protejate“, a spus Mihai Dragos.
Pe de alta parte, alte persoane incearca sa schimbe incadrarea zonei astfel incat sa poata construi legal.
„O alta problema deosebita pentru ariile protejate din Romania o constituie proprietatea asupra terenurilor si a padurilor. Spre deosebire de majoritatea tarilor din UE, la noi foarte multe suprafete din ariile protejate sunt proprietate privata, fie ca vorbim de consilii locale, comunitati sau indivizi. Legea prevede compensatii financiare pentru cei care nu-si pot folosi terenurile pe motiv ca sunt cuprinse in zone protejate, dar aceste compensatii nu se platesc deocamdata“, a declarat Mihai Dragos.
El a mai scos in evidenta un aspect negativ, care afecteaza atat ariile protejate din custodia Romsilva, cat si cele administrate de organizatii nonguvernamentale sau de alti custozi: lipsa unor planuri de management. Aceasta impiedica inclusiv exercitarea corecta a controalelor deoarece nu pot fi delimitate foarte clar zonele in care este permisa dezvoltarea durabila de cele cu protectie stricta. Aceste planuri de management au fost intocmite pentru toate ariile protejate, dar, in lipsa Agentiei Nationale pentru Arii Protejate (ANAP), care a fost desfiintata, nu pot fi aprobate.
1.377 de arii naturale protejate sunt in Romania.
Justificari si promisiuni
Conflictul dintre interesele celor care vor sa exploateze economic zonele si custozi este disproportionat. De o parte sunt oameni cu influenta in politica si in administratie si cu foarte multi bani. De cealalta parte, o mana de entuziasti, care dispun de fonduri infime si care sunt sprijiniti doar de coalitia organizatiilor nonguvernamentale de mediu.
Ministerul Mediului, cel care ar trebui sa opreasca, inclusiv prin initiative legislative, orice forma de abuz contra ariilor protejate, a stat, pana de curand, la adapostul existentei ANAP. Dupa ce Curtea Constitutionala a decis ca actul normativ, prin care ANAP si alte agentii sunt desfiintate, este constitutional, mingea a ajuns din nou la minister.
„Pana la publicarea hotararii de Guvern care sa ateste modificarea organigramei Ministerului Mediului si preluarea de catre o Directie din cadrul acestuia a atributiilor ANAP, in vederea deblocarii proiectelor depuse pe axa 4 POS Mediu, Directia Protectia Naturii impreuna cu Directia Juridica si Romsilva studiaza posibilitatea elaborarii unor contracte aditionale la contractele de administrare a parcurilor naturale si nationale“, ni s-a comunicat de la Ministerul Mediului.
La judecata europei
Celelate probleme majore: elaborarea regulamentelor pentru platile compensatorii si analizarea planurilor de management pentru aprobare „vor fi parte din atributiile Directiei ce va fi infiintata in cadrul Ministerului Mediului in urma reorganizarii acestuia“, se mai precizeaza in documentul citat.
Romania este deja judecata de Curtea Europeana de Justitie pentru constatarea incalcarii dreptului comunitar in materie de mediu. Deocamdata nu avem de platit amenzi sau despagubiri pentru nerespectarea angajamentelor. Daca autoritatile responsabile vor continua sa ignore problemele ariilor protejate, Romania va ajunge sa se confrunte si cu „pedepse“ financiare, in conformitate cu articolul 228 din Tratatul de Aderare la UE.
O agentie-fantoma
Activitatea in ariile naturale protejate trebuia sa fie coordonata de Agentia Nationala pentru Arii Protejate (ANAP). Prima referire la aceasta agentie a aparut in Legea 345/2006 privind regimul ariilor naturale protejate.
Atributiile sale principale constau in elaborarea unei strategii nationale si administrarea ariilor protejate.
Agentia a fost infiintata, pe hartie, abia in noiembrie 2008 si nu a functionat niciodata. In urma deciziei din 2009 a Guvernului de a fi desfiintate o serie de agentii nationale, ANAP a disparut definitiv.
Lipsa totala de activitate a agentiei dauneaza zonelor speciale. Conform legii, odata cu infiintarea, ANAP ar fi trebuit sa preia toti custozii si personalul angajat, sa asigure administrarea si finantarea activitatilor din zonele protejate.Acum insa, foarte multe dintre contractele de custodie au incetat sau vor inceta pana la sfarsitul anului, astfel ca ariile vor ramane fara administrare.
Pro:
Ecologie
Trebuie sa conservam capitalul natural unic.
Extinderea localitatilor in arii, vanatoarea, exploatarea lemnului, pescuitul pot pune in pericol biodiversitatea.
Contra:
Economie
Trebuie sa dezvoltam economia.
Toate localitatile au nevoie de spatiu.
Activitatile economice, vanatoarea, pescuitul, pot fi mai bine reglementate.
