Adevarul: Cum se fac bani de pe urma cainilor maidanezi

in Biodiversitate 21 September 2009 941 Views

„Iubitorii de animale“ isi pot asigura usor un venit daca adapostesc caini comunitari. In conturile lor sunt livrate donatii ce nu pot fi controlate. In singura capitala europeana invadata de caini vagabonzi, asociatiile pentru protectia animalelor pot scoate un profit bun din incarcerarea lor.

Caini vagabonzi lihniti de foame si plini de capuse roiesc in jurul blocurilor din fiecare sector al Capitalei. Locuitorii comunelor ce imprejmuiesc Bucurestiul nu-si castreaza cainii, lucru ce determina proliferarea numarului de maidanezi din oras.

Statul a interzis prin lege uciderea lor, dar nu sanctioneaza primarii care uita sa-si implementeze in „ograda“ un program de castrare si de sterilizare a cainilor vagabonzi.

Intr-un decor ca acesta, ideea unui nou plan de afaceri nu intarzie sa apara. Culegi caini de pe strazi, ii bagi in spatele gratiilor unor tarcuri rudimentare si iti faci o fundatie care sa-ti faciliteze obtinerea unor fonduri de la autoritati sau din donatii.

In cele din urma, dupa ceva eforturi, in spatele imaginii de salvator si de iubitor al animalelor, incep sa-ti curga intr-un cont banii virati pentru hranirea si pentru ingrijirea maidanezilor. Dar cainii acestia salbatici pot rabda de foame, sunt obisnuiti. Asa ca de ce sa nu profiti si sa nu-ti faci usor-usor o casa pentru tine?

Cand iubitorii de animale nu se inteleg la bani

Unul dintre cele mai mari adaposturi pentru caini din Bucuresti se afla in comuna Fundulea si este administrat de Georgiana Vaduva, prin intermediul fundatiei pe care a infiintat-o, „Cainii Strazii“.

Ea plateste lunar 2.000 de lei doar pentru inchirierea terenului pe suprafata caruia sunt inchisi in tarcuri circa 300 de caini, la care se adauga costurile pentru hrana si pentru ingrijirea animalelor. „Imi este foarte greu, iar oamenii care au mai adus caini ma ajuta cu prea putini bani.

Pe langa chirie, mi-ar trebui in fiecare luna 5.500 de lei pentru mancare, 1.500 de lei pentru cele doua salarii ale ingrijitorilor, plus bani pentru eventuale tratamente. Se fac in total mai mult de 9.000 de lei!“, spune Vaduva.

In libertate, gunoaiele sunt sursa de hrana a cainilor

In ciuda acestor nemultumiri, ea nu a reusit sa dea un raspuns concret referitor la sursele de bani necesari pentru administrarea adapostului. Gurile rele spun ca aceasta isi construieste casa cu banii primiti din donatiile, foarte greu de controlat, de la strainii milosi, care doresc sa ramana anonimi.

Adapostul de caini de la glina

Ioana Diaconu, presedintele asociatiei pentru protectia animalelor „A Doua Sansa“, administreaza un alt adapost pentru caini, aflat la Glina. Experienta ei include si adapostul de la Fundulea, unde a vrut sa inchirieze pentru niste caini abandonati doua tarcuri de pe terenul administrat de Georgiana Vaduva.

Varianta aceasta a cazut in momentul in care cele doua parti nu s-au inteles la bani. Vaduva spune ca reprezentanta asociatiei „A Doua Sansa“ era neserioasa si nu voia sa plateasca pentru ingrijirea cainilor ce ar fi fost adusi la Fundulea, iar cea din urma sustine ca Vaduva voia un avans de 3.000 de lei pentru chirie, plus 100 de euro lunar pentru intretinerea animalelor. „Spre deosebire de ea, care nu vrea decat sa faca bani, noi ne doream doar ca niste caini sa beneficieze de un adapost“, spune Diaconu.

Adapostul de la Glina a fost infiintat in urma cu trei ani. Pe atunci, Diaconu lucra acolo ca voluntar si, potrivit ei, mereu purta discutii aprinse cu administratorul. „Nu era de acord sa sterilizam femelele. In cele din urma, si-a mutat cainii in Jilava, iar noi ne-am ocupat de teren pentru a adaposti alti caini“, mai spune ea.

La inceputul lui 2009, ea a infiintat asociatia „A Doua Sansa“, ca sa poata face rost de bani pentru hrana cainilor. In timp, numarul acestora a crescut. „Anul trecut, administratorul unui alt adapost, «Laila», a murit, iar cei 400 de caini au ramas fara ingrijire. Pana acum am reusit sa mutam la Glina 100 dintre acestia“, precizeaza Diaconu. In prezent, in „Laila“ si in adapostul din Glina se afla peste 700 de caini.

„Romanii sunt niste snobi!“

Scenariul obtinerii de profit de pe urma cainilor vagabonzi nu este valabil pentru toate asociatiile care incearca sa contribuie intr-un fel sau altul la solutionarea problemei cainilor comunitari.

In adaposturi, maidanezii stau dupa gratii, infometati

Reprezentantii organizatiei „Vier Pfoten“, de exemplu, umbla prin mai multe orase din tara si sterilizeaza cainii fara stapan. Chiar daca activitatea lor se desfasoara mai mult in Ardeal, rezultatele sunt vizibile.

„Din punctul meu de vedere, sterilizarea in masa este singura solutie pentru salvarea si pentru reducerea numarului de maidanezi din Capitala“, spune Ioana Diaconu, presedintele asociatiei pentru protectia animalelor „A Doua Sansa“, care administreaza un adapost pentru caini aflat la Glina.

Culmea e ca Diaconu sustine ca, atat pentru ea, cat si pentru caini, realizarea unui astfel de adapost nu reprezinta cea mai buna alegere. „Recunosc ca adaposturile nu sunt o solutie, pentru ca mananca multi bani, cainii sunt chinuiti, iar la noi adoptiile sunt aproape zero. Romanii sunt niste snobi si prefera sa dea bani grei pentru niste caini de rasa. In Bucuresti e imposibil sa faci adaposturi pentru toti cainii, e o poveste de care se folosesc autoritatile pentru a-si impresiona cetatenii“, mai spune ea.

Comentarii

comentarii