Pădurile se refac mai repede în țările cu un nivel de trai ridicat – studiu

in Biodiversitate 24 May 2018 18 Views

Pădurile se extind în întreaga lume datorită majorărilor veniturilor și a bunăstării naționale, astfel că țările cu un nivel de trai ridicat au mai multe șanse ca suprafața împădurită să crească, arată un nou studiu. Cercetarea, realizată de o echipă de oameni de știință finlandezi, a explorat corelația dintre creșterea și micșorarea pădurilor cu tendințele climatice. Dar ceea ce au descoperit i-a surprins.

Nivelul de bunăstare al oamenilor – inclusiv educația, ocuparea forței de muncă și speranța de viață – s-a dovedit a fi un factor mai precis pentru calculul ratelor de creștere a pădurilor. Un motiv pentru legătura puternică dintre cele două este că bunăstarea umană crește pe măsură ce țările se urbanizează, respectiv când populația se deplasează în orașe și eliberează astfel potențiale terenuri forestiere.

Când o țară se urbanizează, forța sa de muncă se mută în orașe pentru salarii mai mari, în timp ce mulți fermieri se deplasează, de asemenea, spre terenuri agricole de o calitate mai bună și abandonează terenurile marginale. Pământurile abandonate sunt în cele din urmă reîncorporate în pădurile din apropiere, pe măsură ce acestea se dezvoltă.

Studiul, publicat în jurnalul PLOS One, evidențiază faptul că, între anii 1990 și 2015, stocul de pădure a crescut anual cu 1,31% în țările cu venituri ridicate și cu 0,5% în țările cu venituri medii, și a scăzut cu 0,72% în 22 de țări cu venituri mici.

Mai multe modele climatice pe care oamenii de știință le utilizează pentru a înțelege impactul emisiilor de carbon provenite de la surse cum ar fi arderea combustibililor fosili și despăduririle pe scară largă au conectat schimbările din chimia atmosferică cu creșterea copacilor. Potrivit acestei ipoteze, nivelele mai ridicate de carbon din aer acționează ca un îngrășământ pentru plante, determinându-le să crească mai repede.

Dar alte date contrazic această ipoteză. De exemplu, anumite țări au început să aibă păduri mai verzi în secolul al XIX-lea, înainte de declanșarea emisiilor de carbon pe scară largă din activitatea umană. Atunci când autorii studiului au încercat să înțeleagă de ce, au descoperit că o regenerare forestieră se întâmplă de obicei când o țară devine mai prosperă, iar oamenii ei trec spre forme mai eficiente de agricultură pe terenuri mai bune.

“Când oamenii se simt bine, beneficiază de păduri”, a declarat Prof. Pekka Kauppi de la Universitatea din Helsinki, co-autor al studiului, pentru BBC News.

“Nu este vorba numai de venituri. Atunci când o societate funcționează în mod corespunzător, despădurirea pare să dispară în mod automat, iar societatea atinge un fel de echilibru cu pădurile, odată ce o țară are o viață decentă, nu înlătură pădurile pe care dorește să le protejeze. Când mijloacele de trai provin din alte surse decât agricultura de subzistență, atunci terenurile marginale sunt abandonate și oamenii lasă pădurile să crească înapoi”.

Țările dezvoltate care înregistrează un indice înalt în ceea ce privește Indicele Dezvoltării Umane (IDU) al ONU tind să investească mai mult în programe durabile care protejează pădurile. IDU este un sistem de notare care măsoară speranța de viață, educația și veniturile pentru a evalua starea de dezvoltare.

Studiul sugerează că pădurile vor continua să crească odată cu creșterea bunăstării oamenilor. Dar a constatat, de asemenea, că progresul net din zonele forestiere a fost compensate de pierderile cauzate de așa-numite “scurgeri”,  adică de transferul defrișărilor dintr-o regiune în alta datorită relocării exploatărilor forestiere și a comerțului agricol.

Acest proces, cunoscut sub numele de “scurgere”, a fost cel mai bine descris și documentat de geograful Patrick Meyfroidt și colegii săi în 2010. Printre alte exemple, aceștia ilustrează scurgerea prin studierea Vietnamului, unde creșterile suprafeței forestiere au fost legate de creșterea bruscă a importului de lemn, din care aproximativ jumătate era ilegal.

Rezultatele raportului demonstrează că bunăstarea umană poate fi realizată fără a sacrifica mediul și, de asemenea, subliniază faptul că degradarea mediului este strâns legată de inegalitatea socială.

Comentarii

comentarii