Parlamentul European a votat reducerea cu 60% a emisiilor de gaze până în 2030. Cum au votat europarlamentarii români

Parlamentul European a votat marţi în favoarea unui obiectiv obligatoriu juridic de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană cu 60% până în 2030, faţă de nivelul din 1990, conform rezultatelor votului, făcute publice miercuri, anunţă Reuters.

acordul climatic emisii

Adunarea plenară a PE îşi va oficializa poziţia privind această ţintă printr-un alt vot, programat joi.

Parlamentul European și-a adoptat miercuri mandatul de negociere referitor la Legea europeană a climei cu 392 de voturi pentru, 161 împotrivă și 142 abțineri. Noua lege urmărește să transforme în obligație promisiunile prin care Uniunea s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Astfel, cetățenii și companiile europene vor beneficia de temeiul juridic și predictibilitatea de care au nevoie pentru a se pregăti să facă față schimbărilor aferente, potrivit unui comunicat al PE.

Obiectivul aprobat de PE este mai ambiţios decât reducerea netă a emisiilor cu „cel puţin 55%” până în 2030 propusă de Comisia Europeană, care vrea ca nivelul obiectivului să fie stabilit până la sfârşitul anului.

Pentru a face acest lucru, Parlamentul va trebui să cadă de acord asupra ţintei cu statele membre ale UE, care sunt divizate în legătură cu cât de ambiţios ar trebui să fie obiectivul. Actualul obiectiv al UE pentru 2030 este o reducere a emisiilor cu 40%.

De asemenea, este un obiectiv mai ambițios decât ținta de 55% propusă de Comisia Europeană luna trecută.

Este un mandat foarte puternic. Parlamentul dorește ca noi să intrăm în negocieri cu Consiliul pentru o reducere a emisiilor cu 60% până în 2030, a spus Jytte Guteland, europarlamentarul socialist suedez care a gestionat dosarul în Parlament.

Guteland a spus că 352 de europarlamentari au votat în favoarea acestui obiectiv, în timp ce 326 au fost împotrivă.

Toate statele membre trebuie să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2050, declară Parlamentul, cerând obiective ambițioase de reducere a emisiilor pentru 2030 și 2040.

Cum au votat europarlamentarii români

În plenul Parlamentului European, deputaţii români au votat în număr de 14 pentru şi 15 împotrivă. Au mai fost 3 abțineri și un absent.
„Votul ne arată că România nu înțelege urgența climatică și că o mare parte din liderii politici nu sunt pregătiți pentru a naviga țara în sensul reducerii emisiilor cu țintele stabilite de UE”, spune Greenpeace România.
Iată cum au votat nominal:
Au votat pentru 60%:
Grupul Renew: Clotilde Armand, Vlad-Marius Botoș, Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoş Pîslaru, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuță;
Grupul SD – Carmen Avram, Tudor Ciuhodaru, Corina Crețu, Victor Negrescu, Dan Nica, Rovana Plumb
Au votat împotrivă:
Grupul EPP: Traian Băsescu, Mircea-Gheorghe Hava, Daniel Buda, Cristian-Silviu Bușoi, Gheorghe Falcă, Marian-Jean Marinescu, Dan-Ștefan Motreanu, Siegfried Mureșan, Eugen Tomac, Iuliu Winkler, Lorant-Gyorgy Vincze, Terhes, Gheorghe-Vlad Nistor, Rareș Bogdan, Vasile Blaga
Abțineri:
Mihai Tudose, Adrian-Dragoș Benea, Maria Grapini
Absent – Claudiu Manda

Europarlamentarul român şi președintele Comisiei pentru Industrie și Energie din Parlamentul European, Cristian Bușoi, consideră că votul Parlamentului European a fost dat într-o „notă exagerat optimistă și, pe alocuri, chiar populistă”.

„Cred că obiectivul Comisiei Europene, care este susținut de România și justificat printr-un studiu de impact – care ne-a arătat o radiografie exactă a economiilor de pe teritoriul Uniunii și posibilitățile existente – de a merge către o țintă realistă: reducerea emisiilor cu 55% ar fi fost mult mai fezabil”, a spus Bușoi.

Potrivit acestuia, ținta de 55% ar fi creat mai puțină presiune pe economiile europene, ar fi reprezentat un pericol mai mic în a pierde locurile de muncă și a pierde competitivitatea Uniunii în competiția globală cu țări care nu și-au propus obiective atât de ambițioase.

„Este vital ca UE și România să respecte țintele pe care ni le-am asumat prin Pactul Verde European – Green Deal. Este imperios necesar să reducem emisiile de gaze cu efect de seră, să transformăm sectorul economic și sectorul energetic al Uniunii. Dar trebuie să ne asumăm obiective realiste, fezabile. Nu trebuie să uităm că este un proces de durată, care necesită investiții mari pentru adaptarea economiilor statelor membre la aceste cerințe”, a mai spus Bușoi.

Acesta consideră că exagerările și țintele intermediare nerealiste pun în pericol nu doar funcționarea optimă a unor ramuri din economia europeană, ci chiar obiectivul final de a transforma Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic.

Experţii spun că o diminuare cu 55% până în 2030 este efortul minim necesar pentru a permite UE să-şi urmeze planul de a ajunge la o neutralitate climatică până în 2050, punând ferm emisiile din UE pe un traseu care, dacă va fi adoptat la nivel global, ar limita încălzirea globală la niveluri sigure.

Eurodeputații insistă ca atât Uniunea Europeană, cât și fiecare stat membru să ajungă să aibă un impact neutru asupra climei până în 2050. Ei mai susțin că Uniunea va trebui să înregistreze „emisii negative” după acea dată. Ei mai solicită fonduri suficiente în acest scop.

Comisia trebuie să propună, până pe 31 mai 2023, prin procedura legislativă ordinară, o „traiectorie” la nivel european pentru a obține o amprentă neutră de carbon până în 2050, susțin deputații. Comisia trebuie să țină seama de cantitatea totală rămasă de emisii de gaze cu efect de seră (GES) care ar mai putea fi emisă de Uniune până în 2050 pentru a limita creșterea temperaturii globale în conformitate cu Acordul de la Paris. Traiectoria urmează să fie revizuită după fiecare evaluare la nivel global.

Eurodeputații mai doresc să creeze un Consiliu European pentru schimbările climatice (ECCC). Acest organism științific consultativ independent privind schimbările climatice ar urma să analizeze dacă politicile sunt coerente și să monitorizeze progresele realizate.

Citeşte şi:

Sondaj IRES: 9 din 10 români spun că schimbările climatice sunt reale
Un mare ghețar din regiunea Munților Ural din Rusia s-a topit complet
spot_img

Ultimele știri