Pericolul deșertificării. Peste 75% din suprafața uscatului este deja degradată

in Biodiversitate 28 June 2018 79 Views

Peste 75% din suprafața uscatului este deja degradată și peste 90 % s-ar putea degrada până în 2050, potivit datelor Atlasului mondial al deșertificării, publicat de Centrul Comun de Cercetare, serviciul pentru știință și cunoștințe al Comisiei Europene. Atlasul oferă prima evaluare cuprinzătoare, bazată pe date concrete, a degradării solului la nivel mondial și scoate în evidență urgența adoptării unor măsuri corective. 

Pericolul deșertificării

Atlasul ne arată o UE din ce în ce mai afectată de deșertificare, subliniind importanța acțiunilor pentru protecția solului și utilizarea sustenabilă a solului și a apelor în domenii de politică cum ar fi agricultura, silvicultura, energia și schimbările climatice. Este chiar abordarea recomandată în Strategia tematică a UE pentru protecția solului și este cea mai mare speranță a noastră de a realiza neutralizarea degradării solului în conformitate cu obiectivele de dezvoltare durabilă pentru 2030”, a declarat comisarul european pentru mediu, afaceri maritime și pescuit, Karmenu Vella.

Atlasul oferă exemple ale modului în care activitatea umană conduce la dispariția speciilor, amenință securitatea alimentară, intensifică schimbările climatice și conduce la strămutarea persoanelor de la casele lor.

În ultimii douăzeci de ani, de la publicarea ultimei ediții a Atlasului mondial al deșertificării, presiunea asupra pământului și solurilor a crescut în mod dramatic. Pentru a conserva planeta pentru generațiile viitoare, trebuie să schimbăm urgent modul în care tratăm aceste resurse prețioase. Această ediție nouă și mult mai avansată a Atlasului oferă factorilor de decizie politică de la nivel mondial informații cuprinzătoare și ușor accesibile cu privire la degradarea solului, la cauzele sale și la eventualele soluții de combatere a deșertificării și de refacere a solurilor degradate”, a punctat Tibor Navracsics, comisarul pentru educație, cultură, tineret și sport și responsabil cu Centrul Comun de Cercetare (JRC).

Principalele constatări arată că creșterea demografică și schimbările în modelele noastre de consum pun o presiune fără precedent asupra resurselor naturale ale planetei:

  • Peste 75% din suprafața uscatului este deja degradată și peste 90 % s-ar putea degrada până în 2050.
  • La nivel global, o suprafață totală de dimensiunea Uniunii Europene (4,18 milioane km²) se degradează anual, Africa și Asia fiind cele mai afectate.
  • Costurile economice ale degradării solului în UE sunt estimate a fi de ordinul a zeci de miliarde de euro anual.
  • Se estimează că degradarea solului și schimbările climatice vor duce la o reducere a randamentului culturilor în lume cu aproximativ 10 % până în 2050.
  • Cea mai mare parte a acestui fenomen se va produce în India, China și Africa Subsahariană, unde degradarea solului ar putea reduce la jumătate producția vegetală.
  • Drept consecință a despăduririi accelerate, va fi tot mai greu să atenuăm efectele schimbărilor climatice.
  • Până în 2050, se estimează că până la 700 de milioane de persoane vor fi strămutate din cauza problemelor legate de insuficiența resurselor solurilor.
  • Această cifră s-ar putea ridica la 10 miliarde până la sfârșitul acestui secol.

Continuarea expansiunii agricole, una dintre principalele cauze ale degradării solului, ar putea fi limitată prin creșterea randamentului terenurilor agricole existente, trecerea la regimuri alimentare pe bază de plante, consumul de proteine animale provenite din surse sustenabile și reducerea pierderilor și a deșeurilor de alimente.

Atlasul oferă o imagine de ansamblu clară a cauzelor care stau la baza degradării la nivel mondial. El conține și o multitudine de fapte, previziuni și seturi de date la nivel mondial care pot fi utilizate pentru a identifica procese biofizice și socioeconomice importante care, singure sau combinate, pot duce la utilizarea nesustenabilă a solului și la degradarea acestuia.

Combaterea deșertificării până în 2030

În cadrul Agendei pentru dezvoltare durabilă a Organizației Națiunilor Unite, liderii mondiali s-au angajat „să combată deșertificarea, să reabiliteze terenurile și solurile degradate, inclusiv pe cele afectate de deșertificare, secetă și inundații și să depună eforturi pentru o lume cu efect neutru privind degradarea solului” până în 2030.

În timp ce la nivel mondial deșertificarea este abordată de Convenția Organizației Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD), degradarea solului este o problemă care privește Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind combaterea schimbărilor climatice și Convenția privind biodiversitatea. Importanța degradării solului și a deșertificării au condus la adoptarea Obiectivului de dezvoltare durabilă 15.3, care vizează neutralitatea degradării solului.

La nivelul UE, deșertificarea afectează 8 % din teritoriu, în special în Europa de Sud, Europa Centrală și de Est. Aceste regiuni, care înseamnă aproximativ 14 milioane de hectare, prezintă o sensibilitate ridicată la deșertificare.

Treisprezece state membre s-au declarat afectate de deșertificare în cadrul UNCCD: Bulgaria, Croația, Cipru, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Malta, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia și Spania. UE este pe deplin angajată să protejeze solul și să promoveze utilizarea sustenabilă a terenurilor, și ține seama de aceste angajamente la elaborarea propunerilor privind energia, agricultura, silvicultura, schimbările climatice, cercetarea și alte domenii.

Primele două ediții ale Atlasului au fost publicate în 1992, înainte de Summitul Pământului de la Rio de Janeiro, și cinci ani mai târziu, în 1998, cu unele studii de caz suplimentare.

Comentarii

comentarii