Peste 100 de specii de plante vor fi cultivate pe grădina de pe acoperiș din București

in EcoLIFESTYLE, Recomandate 17 March 20151,475 Views

Voluntarii de la Grădini Urbane Comunitare vor planta în această primăvară peste 100 de specii de plante în grădina de pe acoperiș pe care au înființat-o anul trecut pe terasa Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București. Grădinarii urbani au avut un an plin: au plantat 97 de specii în cele patru grădini, dintre care una mobilă, au mobilizat cam 100 de voluntari, au recoltat plantele, au colectat semințele și au pregătit răsaduri. Pentru anul ăsta au planuri mari: să finalizeze grădina de pe acoperiș, să facă o grădină mobilă, un compost comunitar și să propună administrației un proiect pentru acoperișul Casei Poporului. În încercarea lor de a transforma spațiile abandonate din București în grădini de legume, au de combătut mentalitatea autorităților locale care rad toate plantele din spațiile publice. 

10477546_257685747759503_5526320990602484012_o

Grupul de acțiune Grădini Urbane Comunitare este coordonat de Laurențiu Cernat, un tânăr de 33 de ani din Brăila. El a mobilizat numeroși voluntari în jurul lui și au reușit să demareze munca la prima grădină pe acoperiș anul trecut. Au semănat răsadurile și le-au așezat într-o încăpere a DGASMB. Pe 2 mai le-au scos afară, dar pe 5 mai a căzut grindină și unii dintre ei au fost convinși că nu vor mai recupera nimic din roadele muncii lor. „Dar natura și-a urmat cursul”, spune Laurențiu zâmbind complice, „și multe plante și-au revenit.”

După ce au pus hidroizolația, au reușit să facă octogoanele și au plantat 97 de soiuri: salcâm, vișin, cireș, ulm, nuc, avocado, smochin, corcoduș, păducel, cătină, gjoi, zmeură, roșii, ardei, vinete, lavandă, crăițe, gălbenele, pepeni, bostani, salată și alte numeroase plante. Pe timpul verii Laurențiu a trebuit să vină din două în două zile să ude plantele, așa că anul ăsta ar vrea să instaleze și un sistem de irigație automat. Au rodit plante anuale precum ardeiul, ridichile, roșiile, floarea soarelui, castraveți, salată, porumb, zorele și căpșuni. S-au ospătat cu fructele și au colectat semințele. Răsadurile pentru anul ăsta le-a pus la el acasă, după ce au făcut un calcul să vadă de câte au nevoie de fapt: anul trecut făcuseră prea multe.

11070139_344504139077663_7956620515093552056_o

10712585_293376334190444_5299506412225851789_o

Cu toate că au consumat producția și nimeni nu a pățit nimic, Laurențiu speră ca anul ăsta să poată și testa într-un laborator legumele, să aibă certitudinea că poluarea aerului din București nu afectează grav producția. Şi-au propus asta de anul trecut, dar nu au găsit încă un laborator care să-i sponsorizeze.

Când au văzut locul prima oară, nu au găsit nici urmă de insecte, se întrebau cine o să se ocupe de polenizare. La scurt timp au venit și albine, și fluturi. Un adevărat magnet a fost limba mielului, o plantă care înflorește până vara târziu și are mult polen și nectar. Anul ăsta vor să construiască și un hotel în miniatură, adică niște lemne cu găuri de diferite diametre, care vor atrage diverse insecte.

10256792_235365779991500_5359163190030666795_o

Anul ăsta vor să monteze un paravânt pe terasă și să facă un solar, unde să transfere și să țină răsadurile până în luna mai. În această primăvară vor pune peste 100 de soiuri. Noua schiță a grădinii include un vermicompost, un hotel pentru insecte, sistem de irigare automată, un cuptor solar, un dezhidrator solar și un filtru de apă. De asemenea, printre spațiile de plantare, vor să pună și niște băncuțe, astfel ca locul să fie potrivit pentru ateliere despre grădinărit, permacultură și gătitul folosind căldura soarelui. Laurențiu își dorește ca mai mulți oameni să învețe ce ar putea face chiar singuri acasă, pe terase sau în curte.

Planuri pe 2015: Grădină mobilă, compost comunitar și legume pe Casa Poporului 

Voluntarii mai vor să facă și o grădină mobilă. Pe prima au făcut-o anul trecut pentru Street Delivery. Au pus în lădițe diferite plante la care vizitatorii se puteau uita cu lupa, în timp ce stăteau la povești despre grădinărit. Anul ăsta vor să facă încă una cu care speră să ajungă în mai multe locuri.

Un alt proiect e compostul comunitar. Vermicompostul se face din resturi vegetale descompuse de râme, care în combinație cu niște bacterii și alte micro-organisme creează solul fertil. De exemplu, săptămâna trecută Laurențiu împreună cu voluntarii au tăiat trifoiul alb, pe care l-au lăsat acolo, pe pământ, așa încât râmele să descompună atât frunzele cât și rădăcinile care vor muri odată cu tăierea. Crearea solului fertil e un principiu despre care Laurențiu crede că se omite din agricultura clasică, unde se folosesc îngrășăminte și arat, care distrug micro-fauna din sol. Folosind vermicompostul, vor să facă un „ceai” cu rol de îngrășământ pentru plantele din ghiveci sau din grădini. Acesta va fi dat comunității, dar vor face o parte și pentru vânzare, astfel ca proiectul să se auto-susțină.

„Ceaiul ăsta e exact ce rezultă din râmele de la compostare, din vermicompost, și este procesat timp de 24 de ore printr-o barbutare în amestec cu aer și cu substanțe dulci, să se nască micro-organisme, bacterii care se înmulțesc acolo. Ceaiul respectiv trebuie apoi să fie dat în termen de o zi la plante,” ne lămurește Laurențiu.

Echipa lucrează la finalizarea schiței pentru o nouă grădină. O vor propune administrației pentru implementarea ei pe acoperișul deschis vizitatorilor, de pe Casa Poporului. Mai au de detaliat necesarul de materiale și estimarea numărului de voluntari care să se implice. Locul în care vizitatorii circuitului turistic sunt duși să vadă panorama orașului e acum arid și pustiu. Ei visează să-l umple cu arbori, arbuști și diverse plante.

Principiul lui Laurențiu: să lași natura să lucreze

Laurențiu a început să fie pasionat de grădinărit din copilărie, când lucra în grădină cot la cot cu bunicii lui. Când a crescut mare și-a pus în aplicare propriile idei, lui i-a plăcut mereu să experimenteze. La bloc, în Brăila, a pus în fața clădirii de toate: roșii, vinete, pătrunjel, mărar, salată, ceapă; acum e plin de căpșune, leuștean, hrean. „Vecinii spuneau că n-o să iasă nimic”, povestește Laurențiu. „Am scos găleți de pietre, nu era un sol bun, dar am avut noroc că expunerea era pe est și am avut câteva ore de soare, era un loc foarte bun pentru orice cultură.”

Când a ajuns la București și-a propus să continue grădinăritul și să aplice principiile permaculturii. „Permacultura înseamnă efectiv să lași natura să își urmeze cursul, ce moare să se descompună, nu să razi tot, ca apoi să trebuiască să întreții tu tot mai mult. Dacă lași natura să își urmeze cursul, ea știe foarte bine ce trebuie să facă. Dacă oamenii ar dispărea, natura invadează imediat și blocurile, și tot”, explică Laurențiu încântat. „De exemplu, aici pe terasă am găsit 4 specii de copaci, în crăpăturile acoperișului.” În grădina de pe terasă au pus cartofi cu in și crăițe alături, combinație care într-adevăr a îndepărtat gândacii de colorado.

1795819_229959693865442_6378468858373637261_o

10272574_232067716987973_2064482197356782384_o

În colaborare cu România în Tranziție, Laurențiu a lansat Reciclubul, un atelier de reciclare creativă la școala Ferdinand. Între timp, un alt coleg de-al lui a pornit, în același ani, Grădina din curtea școlii, tot la Ferdinand. Făceau cu copiii activități de grădinărit în fiecare sâmbătă. Anul ăsta, proiectul s-a extins și la o școală din Bacău.

Ce l-a impulsionat cel mai mult pe Laurențiu în direcția grădinilor urbane a fost cartea „Grădinăritul în zonele urbane”, de David Tracey. Înainte să o citească gândea ca majoritatea oamenilor, că nu o să găsească terenuri disponibile și potrivite pentru grădinărit urban. Apoi a căutat tot mai multe informații despre ce și cum se face și s-a pus pe experimentat.

Așa a și pornit proiectul Grădini Urbane Comunitare, ca pe un experiment: „în primul an să vedem ce se întâmplă, care e evoluția, care e dinamica grupului. În total au fost implicați 100 de persoane, pe toate proiectele. Nucleul e undeva la 5-6 persoane, o echipă mai stabilă.” Anul ăsta, Laurențiu își dorește să formeze echipe-nucleu pentru fiecare proiect în parte, în jurul cărora să coaguleze apoi oameni din comunitatea locală, care să continue cu îngrijirea grădinilor și consumarea producției.

În plus, echipa vrea să pornească o campanie de strângere de fonduri. Anul trecut au primit semințe, sol, alveole și în jur de 5000 de lei. Acum, pe lângă oameni care să se implice, au nevoie de mult mai multe sponsorizări, ca să poată pune în aplicare tot ce și-au propus.

Mai citește și:

Curățenie de primăvară la Moara lui Assan, care ar putea deveni o grădină urbană comunitară

Grădina din cutie, o soluție pentru fermierii urbani

Comentarii

comentarii