Peste 200 de km de trasee pentru bicicliști care leagă satele săsești din Transilvania

in Biodiversitate, Business, EcoLIFESTYLE, Popular 28 April 2015 3,830 Views

Peste 200 de kilometri de trasee de biciclete și de drumeție care străbat situl Natura 2000 Podișul Hârtibaciului-Târnava Mare au fost inaugurate în acest weekend de Asociația Mioritics și WWF-România. Traseele trec prin 26 de sate cu biserici fortificate și prin cetatea medievală Sighișoara, leagă patru monumente UNESCO de la Sighișoara, Viscri, Saschiz și Breite și traversează arii naturale protejate de importanță europeană și națională.

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

Lucrările au fost realizate de cei de la Mioritics între septembrie 2013 și februarie 2015 în cadrul proiectului “Pentru Natură și Comunități Locale – Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt” coordonat de WWF România. Lucrările au inclus verificarea, testarea și curățarea drumurilor și potecilor existente, selecția drumurilor și potecilor ce au fost marcate, identificarea punctelor de interes pentru turiști, aplicarea marcajelor (roșu și albastru, bandă, cruce și triunghi), înregistrarea track-urilor GPS, realizarea hărților și a panourilor informative și a săgeților indicatoare.

În total, Mioritics a marcat 32 de trasee, cel mai lung fiind de 29,2 km de la Viscri la Dealul Ciorolor, iar cel mai scurt este de 1,6 km de la Sighișoara la Platoul cu stejari seculari Breite. Doritorii de trasee pe bicicletă sunt informați prin 70 de panouri amplasate în localitățile traversate de acestea și în puncte importante de pe trasee.  Circuitele sunt accesibile turiștilor fără echipament complex sau pregătire fizică specială, inclusiv familiilor cu copii, datorită reliefului accesibil, dar există și circuite pentru cei mai antrenați care vor aventură.

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

Asociația Mioritics deține, în Sighișoara, un punct de informare turistică și un centru de închiriere de biciclete mountain-bike pentru cei care vor să se aventureze printre colinele Transilvaniei pe două roți. Pentru 10 euro pe zi, turiștii pot lua o bicicletă din Sighișoara pentru a ajunge în Viscri, de exempu, unul dintre cele mai căutate sate săsești datorită lucrărilor de restaurare făcute de Fundația Mihai Eminescu Trust. Caroline Fernolend, vicepreședinta fundației, una dintre cei aproximativ 15 sași care au rămas în Viscri, este cea care a reclădit satul abandonat de sutele de sași care trăiau aici și unde populația este în proporție de 80% romă.

Noi am ales un traseu mai scurt de aproape 16 kilometri care ne-a dus de la Sighișoara la Daia. Colinele Transilvaniei ne-au cucerit definitiv. Cu ochii după pajiști verzi, floricele, capre și copaci, uiți că ești pe bicicletă, dar îți aduci aminte de ea mai ales când trebuie să o împingi la deal prin pădure. La capătul unui drum mirific prin inima Transilvaniei, am ajuns la Daia, unul dintre satele săsești care nu au beneficiat până acum de lucrări de restaurare sau de reclamă din partea prințului Charles. O plimbare pe strada care duce la Turn – cel mai înalt turn de biserică din Transilvania se găsește aici – te duce cu gândul la o localitate devastată de război: case distruse din care au mai rămas vreo doi pereți, garduri rupte, locuințe fără acoperiș, multe case abandonate.

Caroline Fernolend spune că, din păcate, asta e situația în majoritatea satelor săsești. Lipsa unui lider local care să preia proiectul de restaurare și promovare a meșteșugurilor este principala cauză pentru care satele săsești sunt niște ruine. Plecarea bruscă a sașilor a făcut imposibil transferul de cunoștințe care să le permită noilor locuitori, în mare majoritate romi, să întrețină arhitectura locului. Dimpotrivă, multe case abandonate au fost vândute de aceștia pe bucăți. Chiar Caroline a pățit să fie întrebată prin sat dacă nu vrea să cumpere niște cărămidă, uși și alte componente.

La Daia a avut loc primul brunch transilvănean din acest an, un eveniment care se organizează de opt ani în satele săsești de către Mioritics, Asociația Hosman Durabil și Reky Travel&Events. Transilvanian Brunch are loc în ultimul weekend din fiecare lună începând cu luna aprilie până în octombrie și invită turiștii să descopere tradițiile, arhitectura și gastronomia locului.

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

Proiectul coordonat de WWF România este o șansă pentru astfel de localități care devin mai vizibile și stârnesc interesul celor care pot opri distrugerea. Una dintre componentele proiectului este lucrul cu comunitatea, adică promovarea meșteșugurilor și încurajarea localnicilor să devină mici antreprenori. Mălâncrav este satul cu cea mai mare populație de sași din Transilvania. Aici trăiesc aproximatvi 140 de sași care reprezintă 10% din populația satului. E un sat viu și tânăr, unde 220 de copii merg la școală. Fundația Mihai Eminescu s-a implicat în restaurarea a sute de fațade în sat, întreținând astfel arhitectura tipic săsească. Fundația lucrează la realizarea unui traseu turistic prin sat care să unească atelierele de meșteșugărie. Punctul de pornire este atelierul de țesătorie al Elenei Neagu, singura țesătoare din Mălâncrav. Ea are 50 de ani și a învățat meșteșugul de la mama ei care l-a învățat de la mama ei și tot așa. Lucrează pe două războaie, unul moștenit de la mama sa, care datează din 1800 și încă unul construit din alte războaie vechi.

Ca cizmarul care nu are cizme, nici doamna Elena nu are perdele de-ale ei la geamuri pentru că cererea e așa mare încât nu reușește să facă și pentru ea, sau să aibă pe stoc. Ea țese modele tradiționale săsești învățate de la bătrânele satului, dar nu are fiice cărora să le transmită ce știe. A ținut niște cursuri cu fete din zonă, dar niciuna nu s-a apucat de țesut.

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

Fundația susține și meșteșugari în construcții, fierari, tâmplari sau curelari, asociații de femei care împletesc din pâslă și meșteșugari țigani care au un atelier de împletit coșuri în Mălâncrav. Produsele sunt la mare căutare atât de turiștii străini, dar, mai nou și de români. Turismul a luat amploare în 2005 în Mălâncrav, unde există și acum doar telefonie fixă. Acum numărul turiștilor a ajuns la 3.000 pe an și tot crește. Pe lângă conacul din sat, restaurat de Fundația Mihai Eminescu, turiștii mai pot fi găzduiți la patru case de oaspeți din sat. Restaurarea conacului și a 50 de case din localitate s-a făcut doar cu meșteri locali și cu materiale tradiționale, locale. Pentru restaurarea conacului, Fundația a primit premiul Europa Nostra.

Unul dintre motivele de mândrie ale Fundației este livada ecologică de meri din sat, unde se produce cel mai renumit suc ecologic de mere din țară. Livada are 4.000 de puieți de meri tradiționali și face parte dintr-un traseu care cuprinde livezi ecologice europene. Îngrijitorii livezii intervin înainte să apară bolile și stropesc merii cu ceai de urzică. În total, livada se întinde pe 108 hectare.

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

foto Cătălin Georgescu

Podișul Hârtibaciului este sit desemnat în anul 2007 pentru specii protejate de păsări. Aici cuibărește cea mai însemnată populație de acvilă țipătoare mică și de viespar din România. Sighișoara-Târnava Mare este un sit de importanță comunitară desemnat în 2008 pentru habitatele de pajiște, lacuri, tufărișuri, zăvoaie, păduri și numeroase specii protejate de floră și faună dependente de ele.

Proiectul “Pentru Natură și Comunitate – Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt” a început în 2011 și s-a terminat în aprilie 2015. Dar munca organizațiilor partenere în proiect – WWF România, Fundația ADEPT, Fundația Mihai Eminescu Trust – nu s-a încheiat. În Podișul Hârtibaciului continuă un proiect cu obiective focusate pe partea de dezvoltare a comunității locale. WWF România lucrează cu producători locali, antreprenori pentru dezvoltarea brandului Colinele Transilvaniei. Organizația va finanța cinci idei de afaceri din zonă și va continua să dezvolte destinația ecoturistică din zonă.

Puteți citi și:

Cel mai bun proiect Natura 2000 din Europa se află în România

Fundația Carpathia a cumpărat mii de hectare de pădure în Munții Făgăraș pentru a le salva de la tăiere

Interviu: Valoarea serviciilor gratuite de mediu este de trei ori cât PIB-ul mondial

Comentarii

comentarii