VIDEO Gunoiul, sub lupă. PET-ul, de la clopot până la reciclator

in EcoLIFESTYLE, Gunoiul, Sub Lupa 26 May 2017 6,368 Views

Pentru că cei mai mulți oameni sunt sceptici când vine vorba despre destinația finală a deșeurilor reciclabile, am făcut un experiment și am urmărit tot traseul unor PET-uri, de la clopot până la reciclator.

VIDEO Gunoiul, sub lupă. PET-ul, de la clopot până la reciclator

Cea mai des întâlnită reacție la invitația de a colecta selectiv este: „Ce sens are, când cei de la firma de salubritate ridică oricum hârtia împreună cu plasticul, în aceeași mașină?”.

Explicația pentru această practică o dă Dan Ceaușescu, director de marketing Urban SA: „Oamenii nu pun deşeurile chiar separat, adică n-aş putea să iau ce e în iglu-ul galben, de plastic, să îl vând aşa cum e. Trebuie trecut printr-un proces de sortare. Deci dacă tot îl trec prin sortare, mi-e indiferent dacă iau plasticul împreună cu hârtia sau separat. Şi oricum, deşeurile trebuie separate pe culori, pe densităţi. De exemplu, la PET avem patru culori, deci oricum îi dai drumul pe bandă şi îl sortez”.

Deșeurile reciclabile sortate pe sub-categorii

Deșeurile din clopotele de colectare selectivă sunt așezate, în stația de sortare, pe mai multe categorii: hârtie, carton, PET transparent, PET verde, PET maro, PET albastru, folie incoloră, folie colorată, doze aluminiu, metal, lemn (de mici dimensiuni, cum ar fi lădițele), HDPE (recipiente de șampoane, detergenți), polistiren. Ceea ce rămâne este un rest de deșeu reciclabil, care este valorificat energetic la fabrica de ciment, și o foarte mică parte care merge la groapa de gunoi.

Green Report Shop Produse ECO

Ce traseu parcurg deșeurile reciclabile?

Al doilea tip de reacție este legat de scepticismul privind destinația finală a deșeurilor reciclabile: „Eu colectez separat, dar cine știe unde ajung deșeurile?”.

Pentru a răspunde la această întrebare, am făcut un experiment în care am marcat mai multe PET-uri și le-am urmărit tot traseul cu camera video: le-am aruncat în clopot, a venit mașina de la firma de salubritate și a descărcat conținutul în remorcă, deșeurile au ajuns în stația de sortare, au fost așezate pe categorii, balotate și trimise la reciclator.

Acolo are loc o primă spălare simplă, fără detergent, a PET-urilor, se sortează magnetic metalele, apoi sticlele de plastic sunt măcinate în fulgi. Se spală a doua oară, cu detergent, și se usucă. Mai departe, fulgii sunt topiți și trecuți printr-o matriță în care iau formă de fibră poliesterică, bandă pentru legat sau granule rPET, din care se obțin alte PET-uri. Fibra poliesterică poate fi utilizată pentru obținerea mai multor produse, cum ar fi: lavete, plasturi, măști medicinale, scutece, tapițerie (pentru mobilă sau în industria automobilelor), textile și îmbrăcăminte, textile casnice (perne, pilote) sau filtre.

[youtube https://www.youtube.com/watch?v=-tVeLGWfJ7Y]

La reciclator ajung și deșeuri reciclabile colectate de către colectorii informali, acele persoane care caută plastic, hârtie, aluminiu sau sticlă în tomberoane, dar calitatea acestora este inferioară. În plus, aceste deșeuri trebuie să treacă prin două sau chiar trei spălări, ceea ce înseamnă consum de resurse, iar fulgii sau fibra care se obțin din PET-urile de la groapa de gunoi nu pot fi utilizați pentru rPET, pentru industria igienică sau cea textilă.

Suntem nevoiţi să cumpărăm deşeuri din alte ţări pentru că România nu are un sistem de management integrat al deşeurilor, motiv pentru care nu se face o sortare direct acasă, la cetăţean, iar cantităţile de deşeuri care se colectează nu sunt suficiente cât să acoperim capacităţile de reciclare. Faptul că noi cumpărăm deşeuri din alte ţări înseamnă că asigurăm ţintele de colectare şi de reciclare ale acelor ţări, decât ale noastre. Pentru că ei au destul de multe deşeuri şi calitativ superioare faţă de ale noastre (n.r. care sunt şi recuperate din groapa de gunoi)”, a declarat pentru Green Report Mihaela Sofronea, PR Manager Green Group.

VIDEO Gunoiul, sub lupă. PET-ul, de la clopot până la reciclator
Fulgi din PET albastru, fibră poliesterică și bandă pentru legat

Colectarea selectivă în București și în țară

Potrivit legii 101/2006, operatorii au dreptul la exclusivitatea prestării serviciului de salubrizare pe raza unităţilor administrativ-teritoriale, însă, în realitate, într-un sector își pot desfășura activitatea și mai mulți operatori de salubritate.

Dacă te întrebi cine e responsabil de deșeurile reciclabile din sectorul tău, iată operatorii de salubritate cu care au contracte primăriile sectoarelor Capitalei și stațiile de sortare cu care lucrează:

Sectorul 1 – Romprest – Iridex Group Import Export și Rom Waste

Sectorul 2 – Supercom – stație proprie de sortare

Sectorul 3 – Rosal Grup – stație proprie de sortare

Sectorul 4 – ADP4 – (nu a furnizat informații despre stația de sortare)

Sectorul 5 – Romprest – Iridex Group Import Export și Rom Waste

Sectorul 6 – Urban SA – stație proprie de sortare

Traseul deșeurilor reciclabile pe care l-am descris în acest material nu este valabil, din păcate, în toată țara.

Dumitru Mihalache, preşedintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor (ARMD) a explicat de ce, la conferința Circular 3.0, organizată de Asociația Green Revolution: „Sistemul de managemnt al deșeurilor, la nivel național, a fost subcapitalizat și subfinanțat. La nivelul României există 40 de sisteme de management integrat al deșeurilor. O parte din ele au avut acces la fondurile europene, o parte nu. Azi raportul pentru ce s-a întâmplat cu fondurile europene în perioada 2007 – 2013 […] se prezintă așa: opt județe unde a fost implementat, mai mult sau mai puțin funcțional, cum a fost de exemplu în județul Bistrița, unde s-a implementat și după aceea a intrat în faliment pentru că a fost prost gândit,  12 județe unde nu există sisteme de management integrat și există 20 în curs de fazare, care mai durează un an, doi, depinde cât durează licitațiile”.

Pentru localitățile unde primăriile nu dispun de infrastructura necesară pentru a colecta selectiv, cetățenii pot solicita acest serviciu direct operatorului de salubritate.

„Cantitatea trebuie să fie rentabilă, adică în jur de 200 de kilograme. Dar pot vorbi între ei, sunt anumite magazine unde poate colecta toată lumea deșeurile reciclabile. Într-o anumită zi vine mașina și le ridică, fără o taxă suplimentară. În județul Tulcea, asta se întâmplă în Niculițel, Mahmudia, Văcăreni, Jijila, de exemplu”, a explicat pentru Green Report Dorin Bălașa de la Star Eco Salubris.

 

Imaginile au fost filmate la stația de sortare Urban SA din București și la stația de reciclare GreenFiber International SA de la Buzău.

Comentarii

comentarii