text de Gabriel Paun, coordonator campanii Greenpeace Romania
In editia trecuta a revistei "Green Report" va povesteam despre trei dintre cele sase mituri lansate de industria ingineriei genetice, dar si despre realitatea din spatele cultivarii si consumului de porumb modificat genetic. Luna aceasta voi continua cu dezmintirea celorlalte trei mituri care vor sa distraga atentia de la faptul ca porumbul MG ameninta serios mediul, sanatatea oamenilor si a animalelor.
Mitul 4: "Porumbul MG aduce beneficii economice"
Realitate: Respingerea la nivel mondial a alimentelor MG de catre consumatori, furnizori si distribuitori a transformat productia culturilor MG intr-o afacere riscanta. Dupa introducerea porumbului MG in SUA – de departe cel mai mare producator de culturi MG din lume – multi fermieri si furnizori americani care cultivau porumb au pierdut contractele de export in zone esentiale. De exemplu, exportul de porumb din SUA catre Europa a scazut de la 3,3 milioane tone, in 1995, la 25.000 tone, in 2002. Impactul economic negativ al porumbului MG si cel al altor culturi MG se poate observa mai ales in zonele cele mai vulnerabile si sarace din mediul rural al tarilor in curs de dezvoltare. Semintele modificate genetic sunt adesea prezentate de companii agrochimice cum ar fi Monsanto ca fiind seminte miraculoase. Aceste companii le ofera imprumuturi fermierilor saraci pentru a le permite sa cumpere seminte MG, care sunt adesea mult mai scumpe decat semintele conventionale. In cele din urma, semintele nu se dovedesc miraculoase, si recoltele nu sunt substantial mai mari decat cele cu seminte nemodificate genetic. In consecinta, fermierii raman cu datorii mari si sunt nevoiti sa faca noi imprumuturi pentru a cumpara seminte noi (companiile agrochimice nu permit pastrarea semintelor pentru urmatorul sezon de cultivare deoarece este se considera o incalcare a licentei detinute de aceste companii).
Mitul 5: "Porumbul MG ajuta la reducerea foametei"
Realitate: Foametea este o problema de distributie, lipsa accesului la pamant, apa si venituri. De exemplu, in India, miloane de tone de grane putrezesc, in timp ce 300 de milioane de oameni se culca in fiecare seara infometati. Problema reala este aceea ca prea multi oameni nu au un venit care sa le asigure accesul la hrana si prea putini oameni detin pamant pentru a-l cultiva. Aceste probleme nu sunt rezolvate prin introducerea semintelor MG. Dimpotriva, cultrile MG, cel mai probabil, vor agrava problema foametei si ii vor indatora pe fermierii mici deoarece acestea necesita investitii mari in seminte scumpe si cantitati mari de pesticide. Semintele MG nu sunt facute sa rezolve problema foametei printre cei saraci, ci pe aceea a companiilor lacome si a actionarilor lor pentru a le aduce mai mult profi.
Mitul 6: "Coexistenta intre culturile MG si cele nemodificate genetic este posibila"
Realitate: Cercetarile stiintifice au demonstrat contaminarea culturilor nemodificate genetic, a alimentelor si a mierii de albine de catre cele MG. Atunci cand plantele MG sunt cultivate in mediu deschis, chiar daca sunt supravegheate atent, raspandirea polenului de catre insecte si curentii de aer este imposibil de controlat. De exemplu, o populatie de albine poate lucra pe o arie de cel putin 30 de kmp, deci contaminarea mierii isi poate avea originea din mai multe culturi in cazul in care cultivarea OMG devine omniprezenta. Costurile pentru analizarea mierii, care arata daca aceasta a fost sau nu contaminata, i-ar determina pe majoritatea crescatorilor de albine sa renunte la cresterea albinelor. Acest lucru nu numai ca ar pune in pericol productia de miere, dar ar afecta si polenizarea in agricultura si in natura. Contaminarea cu OMG presupune un risc atat pentru sigurant a alimetatiei, cat si pentru biodiversitate, in special pentru zonele care se bazeaza pe productia de porumb. Principalele zone de cultivare a porumbului sunt Mexic si America Centrala, dar fermieri din intreaga emisfera vestica sunt detinatori de culturi traditionale, a diferitelor sortimente de porumb, transmise din generatie in generatie. Daca porumbul MG il contamineaza pe cel traditional si care sta la baza tuturor varietatilor de porumb, umanitatea ar putea pierde "plantele-mama" din care se trag toate speciile de porumb. Acest lucru ar fi un dezastru major, de vreme ce diversitatea este esentiala pentru dezvoltarea unor noi varietati care sa reziste la pesticide, boli, secete si alte provocari care ar putea aparea.
Concluzie
Porumbul MG nu este necesar, reprezinta o tehnologie invechita si riscanta, care ne ameninta sanatatea si mediul inconjurator. Porumbul MG este, de altfel, o afacere riscanta si din punct de vedere economic. Cea mai buna decizie pe care o pot lua fermierii, crescatorii de albine, guvernele, pietele de desfacere globale si consumatorii este sa respinga porumbul MG si sa asigure protectia uneia dintre cele mai importante culturi ale lumii, cea de porumb. Exista multe cai viabile pentru cultivarea porumbului, cum ar fi agricultura ecologica si alte forme de agri cultura durabila care sa asigure siguranta si securitatea alimentara pentru toti si care sa protejeze, in acelasi timp, mediul inconjurator.
