Gunoiul, sub lupă. Problemele cu care se confruntă actorii principali în colectarea selectivă

in Gunoiul, Sub Lupa 31 May 2017 534 Views

În episodul 1 al serialului „Gunoiul, sub lupă” am arătat cum ar trebui să se facă colectarea selectivă la modul ideal. Însă, uneori, pe acest parcurs se strecoară tot felul de dificultăți care duc la neîndeplinirea țintelor de colectare selectivă și de reciclare ale României. Am încercat să facem o radiografie generală în care să arătăm problemele cu care se confruntă principalii actori din aceste domenii, astfel încât să înțelegem în linii mari realitatea care ne ține la coada clasamentului când vine vorba despre managementul deșeurilor.

 Gunoiul, sub lupă. Problemele cu care se confruntă actorii principali în colectarea selectivă

Consumator

Corina Leonte  locuiește în sectorului 3 al Capitalei și, deși este preocupată de colectare separată și de reciclare, are multe întrebări cărora nu le-a găsit răspunsul, cum ar fi unde să arunce deșeurile electrice, becurile arse, bateriile uzate, uleiul alimentar, metalul sau medicamentele expirate (n.r. îi vom răspunde noi în episodul 3 al serialului „Gunoiul, sub lupă”).

Nu am înţeles exact în câte fracţii trebuie să separ gunoiul acasă. Teoretic, trebuie să existe o corelaţie între modul de gestionare a deşeurilor la nivelul municipalităţii şi modul de selectare a deşeurilor de către cetăţeni”, spune ea.

Green Report Shop Produse ECO

Corina crede că autorităţile trebuie să comunice cetăţenilor cum să sorteze gunoiul şi să nu schimbe prea des abordarea.

„De exemplu, dacă pe străzi sunt clopote separate (pentru hârtie, plastic, sticlă şi deşeuri electrice), este clar că şi cetăţenii trebuie să sorteze acasă deşeurile în aceste patru fracţii, plus gunoi menajer. Dacă pe străzi sunt pubele îngropate care conţin o fracţie de gunoi menajer şi o fracţie de gunoi uscat (plastic, hârtie, metal), cetăţenii ar trebui să sorteze acasă gunoiul în aceste două fracţii. Dar toate aceste lucruri trebuie bine definite şi comunicate, ceea ce nu s-a întâmplat şi nu se întâmplă nici acum”, spune aceasta.

Deși recipientele îngropate sunt la șapte – opt minute de casa sa, Corina mărturisește că nu îi este greu nici să le transporte, nici să le colecteze separat: „Consider că în masca de la chiuvetă pe care o are fiecare cetățean în casă este loc suficient pentru a colecta selectiv”.

Asociații de locatari

Legea 211/2011 prevede ca deținătorii de deșeuri să colecteze separat cel puţin patru categorii de deşeuri (hârtie, metal, plastic şi sticlă), însă mulți administratori de bloc sunt reticenți sau întâmpină diverse probleme.

Dumitru Mihalache, preşedintele Asociației Române pentru Managementul Deșeurilor (ARMD) a prezentat la conferința Circular 3.0, organizată de Green Revolution, o situație din sectorul 3, unde 2600 de asociații de locatari au făcut act adițional la contractul de servicii de salubritate, însă doar 568 predau deșeuri colectate selectiv. Iar restul, spune acesta, pleacă în sistem informal.

Sandu Gheorghe, administratorul unui bloc din sectorul 6, spune că este foarte dificil să colecteze deșeurile reciclabile: „Cine plăteşte femeia de serviciu, cine selectează, cine le pune în ghenă, ce facem cu ele mai departe? Şi unde să depozitez eu atâta ambalaj? Pentru 30 de lei cât luăm pe ele înapoi, să îi măresc salariul femeii de serviciu? Adică ce iau pe mere să dau pe pere?”. Acesta a adăugat că asociaţia îi permite uneori unei persoane fizice să colecteze deşeurile reciclabile, pentru ca apoi aceasta să le predea unui centru de colectare și să încaseze contravaloarea lor.

Tot în sectorul 6, Fukuda Adriana s-a gândit la o soluţie pe care să o pună în aplicare la blocul pe care îl administrează: „Să pun câte un sac la fiecare scară, la parter, şi între 7 şi 10 dimineaţa toţi locatarii care au de aruncat PET-uri să le pună acolo. Femeia de serviciu să vină să le adune de la toate scările, că după 10 pleacă, şi să le strângă pe toate într-o boxă. Să facem asta de luni până vineri şi o dată pe lună, când vedem că s-au strâns mai multe, îi sunăm (n.r. pe cei la salubritate) să le ridice. Dar asta ar însemna doar pentru PET-uri, că n-aş avea unde să pun şi sticle şi cartoane”.

Gunoiul, sub lupă. Cu ce probleme se confruntă actorii principali în colectarea selectivă

Salubrist

Dan Ceaușescu, director de marketing Urban SA (operatorul de salubritate din sectorul 6), spune că cea mai mare problemă cu care se confruntă este lipsa spațiului: „Utilajul care le golește e mare și nu poate intra pe străduțe. Din cauza asta îl completăm cu alte sisteme, cum ar fi cel de colectare la bloc”.

Dan Ceaușescu mai completează că și prețul pentru serviciul de salubritate ar trebui să fie mai mare. Oficial, pentru București, există un tarif de 7,11 lei de persoană pe lună care a fost majorat ultima dată în 2007 și care este stabilit pentru un singur flux (deșeuri amestecate).

7 lei este prețul pentru două sticle de apă minerală de doi litri. Nicăieri în Europa nu mai există această echivalență. La case ar trebui să fie 15 – 20  de lei (n.r. acum prețul este același pentru toți locuitorii Capitalei), pentru că la bloc fac o oprire și iau patru pubele de la o sută de oameni, la casă fac o oprire și iau o pubelă de la o persoană. Nu poți să prețuiești serviciul ăsta de salubritate cu bani atât de puțini. Oamenii politici urmăresc aproape întotdeauna să mențină prețul scăzut pentru populație, în dauna calității serviciului și a managementului deșeurilor. Nu poți în România să faci cu un euro și ceva pe lună ceea ce face un neamț cu 20, un olandez cu 15, un austriac cu 14”, a spus acesta.

Deși firma Urban SA le plătește asociațiilor de locatari deșeurile reciclabile, numai 200 de asociații din 2200, câte au contract cu acest operator de salubritate, s-au înscris în program.

Ceaușescu își explică această situație prin prețul foarte mic la salubritate și deci și la deșeurile reciclabile predate: „Toți oamenii care fac colectare selectivă nu fac pentru bani, ci o fac din responsabilitate. Dacă gunoiul ar fi 20 de lei de persoană, o familie de patru persoane ar plăti 80 de lei. Atunci s-ar schimba treaba. Dai 80 de lei, dar dacă faci colectare selectivă plăteşti numai 40. Aşa rentează, atunci ar face singuri, fără să te duci cu amenzi. Fă-l pe puturos şi pe cel care aruncă toate la grămadă să plătească din ce în ce mai mult şi fă-l pe ăla care-l interesează să poată să facă economie prin separarea deşeurilor”.

Directorul comercial de la Urban SA a explicat și ce se întâmplă, cel puțin în sectorul 6, atunci când sunt ridicate clopotele: „Într-o zonă (n.r. dintr-un cartier) sunt de obicei între 1.000 – 1.500 de persoane arondate. Unele vor colectare selectivă, altele sunt deranjate de prezența acestor containere și tot timpul e un ping pong. Unii fac solicitări și cereri și ne bombardează pe noi și primăria să le luăm de acolo că sunt prea aproape, că se depune și alt tip de deșeu și se face un morman de infecție. Le luăm, iar în momentul ăla, ceilalți care vor colectare selectivă fac reclamație că s-au luat. Și tot așa”.

Bărbatul a adăugat că o altă problemă pentru firmele de salubritate o reprezintă colectorii informali, adică persoanele care caută prin gunoaie: „Parazitează sistemul și îmi afectează mie activitatea, rentabilitatea. Ei sunt ținuți în această activitate de către centrele mici de colectare. Iau ce e mai scump: dozele de aluminiu, PET-urile, iar restul lasă pe lângă”.

O soluție pe care o propune ar fi ca aceste persoane să se angajeze la firmele de salubritate. „Însă oamenii aceștia nu mai suportă încadrarea și disciplina. Nu prețuiesc că ești asigurat, că ai un venit pe cartea de muncă, asigurare de sănătate, că îți faci o pensie”.

Gunoiul, sub lupă. Cu ce probleme se confruntă actorii principali în colectarea selectivă
Reciclator

Constantin Damov, co-fondator al Green Group, singurul parc integrat de reciclare a deșeurilor din România, este de părere că colectorii informali nu fac altceva decât să ia ce lasă cetățenii la îndemână.

„Sunt foști pușcăriași, oameni de la marginea societății, fără școală, foști profesori, alcoolici, care nu mai au casă și care și-au ratat din punct de vedere social viața. Pentru că nu avem soluții pentru ei, societatea românească până la urmă îi lasă cumva (n.r. să colecteze deșeurile reciclabile) ca să scape de presiunea acestor oameni. Ori statul se va ocupa de integrarea lor, ori încercăm să îi transformăm în lucrători autorizați ai primăriei pentru că, până la urmă, ei nu iau materialele ca să le arunce la groapă”, a spus acesta pentru Green Report.

Însă, așa cum am arătat în episodul 1, reciclatorii au o altă problemă: sunt nevoiți să cumpere deșeuri din alte țări.

„România nu are un sistem de management integrat al deşeurilor, motiv pentru care nu se face o sortare direct acasă, la cetăţean, iar cantităţile de deşeuri care se colectează nu sunt suficiente cât să acoperim capacităţile de reciclare. Faptul că noi cumpărăm deşeuri din alte ţări înseamnă că asigurăm ţintele de colectare şi de reciclare ale acelor ţări, decât ale noastre. Pentru că ei au destul de multe deşeuri şi calitativ superioare faţă de ale noastre (n.r. care sunt de multe ori recuperate din groapa de gunoi)”, a declarat pentru Green Report Mihaela Sofronea, PR Manager Green Group.

Gunoiul, sub lupă. Cu ce probleme se confruntă actorii principali în colectarea selectivă

PET-urile colectate de la groapa de gunoi necesită uneori chiar și trei spălări.

Asociația organizațiilor responsabile cu deșeurile de ambalaje

Doru Iorga, președintele ECO-ROMÂNIA, Asociația organizațiilor de preluare de responsabilități din domeniul deșeurilor de ambalaje, a ridicat la conferința Circular 3.0 o problemă ce afectează absolut toți actorii implicați și care contribuie la neatingerea țintelor de colectare și reciclare: „Din experiența anilor trecuți, orice campanie de informare și conștientizare este zero eficiență dacă nu are și infrastructură. […] Avem o problemă la nivel național: lipsa infrastructurii. E un paradox. Pe de o parte, autoritățile locale dețin infrastură, dar sunt achiziționate în programele celebre ADI-uri (n.r. Asociații de Dezvoltare Intercomunitară care pun în aplicare proiectele „Sistem de management integrat al deșeurilor”) care mare majoritate nu funcționează, iar în fapt operatorii de salubritate nu au o infrastructură. Și ne învârtim într-un cerc vicios: vrem colectare selectivă, vrem s-o stimulăm, dar nu prea avem în ce”.

Gunoiul, sub lupă. Problemele cu care se confruntă actorii principali în colectarea selectivă

Primăria Municipiului București 

Lucrurile privind infrastructura încep să se schimbe în țară, cel puțin la nivel declarativ, pornind din Capitală.

„Am încheiat un parteneriat voluntar cu Green Group pentru amplasarea în Capitală a 50 de stații, cele mai multe automatizate, pentru colectare selectivă. Unele vor fi amplasate lângă școli și oricine poate veni cu deșeuri reciclabile, fie că sunt din plastic, din metal, carton și să obțină pe loc bani sau vouchere pentru supermarketuri”, a spus primarul general al Bucureștiului, Gabriela Vrânceanu-Firea, la conferința Circular 3.0.

În completare, Magdalena Iuga, Directorul Executiv al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București, a anunțat că Bucureștiul va avea un program integrat de conștientizare si informare a populației, pornind de la cea mai tânără generație, din grupele de la grădiniță, până la cei mai vârstnici.

„Trebuie să înţeleagă toată lumea că vor fi şi sancţiuni. În primă instanţă vom informa, se va merge la fiecare asociaţie de locatari, de proprietari, se vor stabili programe. În momentul în care autorităţile locale împreună cu operatorul de salubritate au creat infrastructura necesară pentru colectarea separată, vine episodul doi în care operatorul, dacă constată că deşeurile sunt colectate amestecat, poate refuza ridicarea acestora, iar autorităţile locale aplică sancţiuni. Apoi în episodul trei, asociaţiile care îndeplinesc aceste cerinţe şi contribuie în mod serios la realizarea ţintelor pot beneficia de un tarif diferenţiat”.

La nivelul întregii țări, Garda Națională de Mediu aplicat în perioada 2015 – 2017 2711 sancțiuni contravenționale, în cuantum de 21.291.500 lei, pentru încălcarea prevederilor legale în domeniul gestiunii deșeurilor.

Ministerul Mediului

Mihaela Frăsineanu, director general al Direcției Generale Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase din Ministerul Mediului, spune că „cetăţenii pot şi trebuie să colecteze deşeurile separat”.

„Această activitate se poate desfăşura în funcţie de infrastructura de colectare pusă la dispoziţie de administraţia locală, fie direct, fie prin intermediul serviciului de salubrizare”, a spus aceasta. Potrivit directorului Direcţiei Generale Deşeuri, cei care vor să colecteze selectiv trebuie să facă o solicitare către administraţia locală sau către serviciul de salubrizare din zonă.

Mihaela Frăsineanu a mai declarat, pentru Green Report, că la sfârşitul lunii aprilie, Ministerul Mediului a primit primul draft al planului naţional de gestionare a deşeurilor şi că urmează şase luni de dezbateri care se vor finaliza cu un raport de mediu.

„La final, Ministerul Mediului va avea varianta definitivă a planului naţional de gestionare a deşeurilor, pe care o va promova prin hotărâre de Guvern, o va supune avizării interministeriale şi la final va intra în vigoare”, a mai spus aceasta.

Potrivit declarațiilor directorului Direcției Generale Deșeuri, Ministerul Mediului va demara în luna iulie a acestui an campanii de conștientizare și informare a factorilor implicați, inclusiv a cetățenilor, asupra importanței implementării sistemului de colectare separată (dar și despre deșeurile biodegradabile, reducerea risipei alimentare, reducerea cantității de deșeuri care merge la depozitare finală).

Proiectul va debuta cu opt campanii regionale și patru locale, care vor fi urmate în a doua jumătate a anului de alte campanii naționale și locale.

Gunoiul, sub lupă. Cu ce probleme se confruntă actorii principali în colectarea selectivă

Imagine din cadrul conferinței Circular 3.0 organizată de Green Revolution.

Comentarii

comentarii