În Slănic Moldova are loc, în această perioadă, un program pilot prin care locuitorii pot să valorifice deșeurile organice și biodegradabile prin procese de compostare. În plus, aceștia vor învăța să utilizeze echipamentele de compostare pe care le dețin deja.
Programul pilot, propus de Asociația de Artă In Context Slănic Moldova, a fost lansat la începutul lunii august și se va încheia la 1 noiembrie. Scopul este ca locuitorii din Slănic Moldova, Cireșoaia și Cerdac să fie informați în legătură cu importanța colectării separate a deșeurilor menajere și să fie îndrumați în acest sens.
Astfel, în perioada programului, inițiatorii vor distribui, în fiecare săptămână, trei saci de 35 de litri pentru fiecare apartament și 15 – 20 de saci de 60 de litri pentru fiecare din cele zece restaurante. Primăria Slănic Moldova va veni în completarea procesului de colectare a deșeurilor prin amplasarea de containere dedicate și transportul acestora către stația de compostare, în timp ce Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău va distribui materiale informative despre importanța compostării. Biodeck, partenerul de sustenabilitate al proiectului, va furniza saci biodegradabili și compostabili pentru colectarea materiei organice.
„Ce se colectează se trimite la stația de compostare de la Onești, pe care partenerul ADIS o deține și pe care ne dorim, prin acest demers, să o punem în funcțiune constant – în momentul de față nu se colectează îndeajuns deșeu organic pentru capacitatea ei. De asemenea, vrem extinderea în viitor a demersului spre localitățile învecinate, cu speranța de a atrage cât mai multe UAT-uri (n.r. unități administrativ- teritoriale) din județul Bacău”, a explicat Alina Georgiana Teodorescu, managerul de proiect, pentru Green Report.
În perioada septembrie – octombrie vor avea loc, în fiecare săptămână, câte o activitate de informare pentru locuitorii din satele Cireșoaia și Cerdac cu privire la echipamentele de compostare existente în gospodării, în vederea utilizării lor și a compostării la domiciliu. În ultimii șapte ani, în cele două localități au fost distribuite în jur de 1.000 de astfel de echipamente care, însă, au rămas nefolosite din cauza lipsei de informare asupra beneficiilor compostării, potrivit inițiatorilor demersului.
„Preconizăm că situația este asemănătoare în majoritatea județelor țării, tehnologia de compostare fiind disponibilă, însă neutilizată datorită lipsei de informare a populației”, au transmis aceștia.
Asociația In Context Slănic Moldova este de trei ani gazda programului de artă contemporană In Context. Structurat pe teme legate de natură, ecologie, sustenabilitate și acțiune colectivă, programul cuprinde o rezidență internațională de creație și un festival de muzică experimentală, scopul acestora fiind de a revitaliza potențialul turistic al regiunii și de a redinamiza social și cultural comunitățile locale, afectate puternic de migrația economică.
Desfășurată între 9 august – 9 septembrie, rezidența de anul acesta are ca invitați artiști din Islanda și România, care vor lucra împreună pe tema “Compost” – o metaforă sugerând potențialul artei de a transforma stațiunea Slănic într-un teren fertil pentru noi forme de cunoaștere și, în același timp, un apel concret la acțiune pentru reducerea producției de deșeuri și reciclarea lor prin proiectul „Slănic reciclează”.
Schimbările climatice globale datorate poluării devin din ce in ce mai vizibile și în acest context devin prioritare identificarea surselor poluante principale și găsirea soluțiilor de gestionare eficientă. Stațiunea Slănic Moldova a suferit pe parcursul ultimilor ani efectele dezastrului ecologic, printre acestea numărându-se inundații, alunecări de teren și afectarea faunei și a florei autohtone. Una dintre cauze este poluarea cauzată de deșeuri, iar o primă soluție este colectarea lor selectivă.
România generează anual peste șase milioane de tone de gunoi menajer – aproape 250 kg/locuitor, conform Eurostat. Din totalul acestor deșeuri, 56% este materie organică, 9.9% hârtie și carton, alte 9,9 % reprezintă deșeurile din plastic, 4,1% sticlă, 2,3% metal și 17,8 % alte tipuri de deșeuri.
Comparativ cu alte state din Europa, volumul nu este mare (Danemarca – 777 kg / locuitor sau Malta – 647 kg / locuitor), dar reciclarea și colectarea separată a deșeurilor se află încă la niveluri scăzute în comparație cu alte țări europene: doar 5% din deșeuri sunt reciclate. 11% ajung în centre de compostare și 82% ajung la groapa de gunoi.
Materiile organice, ajunse la groapa de gunoi, nu se pot descompune din cauza lipsei de lumină și oxigen. Descompunerea parțială și lentă duce la eliberarea de metan, un gaz extrem de nociv, cu impact asupra climei, iar astfel groapa de gunoi devine toxică atât pentru mediu, cât și pentru cetățeni.
