Mai mulți activiști Greenpeace au protestat pe marginea carierei Jilț Nord din satul Runcurel, județul Gorj, față de exproprierile abuzive a peste 100 de familii pentru extinderea carierei de lignit aparținând Complexului Energetic Oltenia.
Mesajul central al acțiunii a fost “Dreptate pentru Runcurel”. Acesta a fost vizibil pe cel mai mare dintre bannere, de 1000 de metri pătrați, ce a acoperit un perete vertical al carierei de lignit, aflat la doar 50 de metri de biserica satului. Alte mesaje transmise de Greenpeace România au fost “Despăgubiri corecte la Runcurel” și „Cioloș, Premierul Nepăsării, lasă oamenii pe drumuri”.
Prin acțiunea întreprinsă duminică, Greenpeace România urmărește obținerea unor despăgubiri corecte pentru localnicii din Runcurel, respectiv revocarea HG 960/2015, ce creează un precedent periculos pentru mai multe sate aflate în zone miniere din România, precum și deschiderea unei linii de dialog pe această temă cu Guvernul României, în special cu premierul Dacian Cioloș.
“Oamenii din Runcurel au primit de Crăciun notificări de expropiere prin care li s-a dat un termen de 30 de zile să elibereze terenurile. Nu a venit nimeni de la CEO sau de la primărie să le spună oamenilor ce se va întâmpla cu ei, dacă le sunt construite alte case, dacă vor primi despăgubiri cu care să își poată reface traiul în altă parte. În aceste condiții, considerăm foarte gravă atitudinea nepăsătoare a Guvernului, care a dat undă verde exproprierii”, a declarat Ionuț Apostol, director de campanii în cadrul Greenpeace România.
Semnează aici petiția pentru susținerea locuitorilor din Runcurel
Satul Runcurel din județul Gorj, situat între carierele de lignit Jilț Nord și Roșiuța, este inclus în coridorulde expropriere al proiectului „Deschiderea și punerea în exploatare a carierei Jilț Nord la o capacitate de 4,5 milioane tone/an lignit”. Printr-o hotărâre emisă la finalul anului trecut, Guvernul permite Complexului Energetic Oltenia (CEO), compania beneficiară, exproprierea a peste 100 de familii uzând de statutul de cauză de utilitate publică.
CEO va plăti proprietarilor de terenuri un preț stabilit unilateral, prea mic pentru a le permite acestora din urmă refacerea unor gospodării similare în alte localități. În plus, banii pentru compensații vin de la bugetul de stat, nu din fondurile proprii. Guvernul face, astfel, companiei un cadou de câteva milioane de euro din banii contribuabililor, inclusiv din banii locuitorilor expropriați, plătitori de taxe și impozite.
La cererea unor locuitori din Runcurel, Greenpeace România și Bankwatch România, au inițiat o serie de acțiuni în scopul obținerii unui dialog cu Guvernul și revocarea HG 960/2015. Astfel, în luna ianuarie 2016, cele două organizații de protecție a mediului au transmis premierului Dacian Cioloș o solicitare pentru revocarea HG 960/2015, precum și un memoriu din partea a 24 de localnici nemulțumiți de perspectiva unor prejudicii inacceptabile, acțiuni urmate de lansarea unei petiții online prin care se cere revocarea aceleiași hotărâri (petiție disponibilă pe de-clic.ro și semnată de peste 4000 de persoane).
În luna februarie, cele două ONG-uri, împreună cu locuitorii din Runcurel, au înaintat o plângere prealabilă în vederea revocării hotărârii guvernamentale care permite exproprierea abuzivă a acestora din urmă, au solicitat o audiență premierului și i-au transmis rezultatele petiției online. O lună mai târziu, memoriul localnicilor a primit un răspuns, nu din partea premierului – singurul în măsură să impună revocarea hotărârii – ci de la compania beneficiară, Complexul Energetic Oltenia. Compania menționa că HG 960/2015 respectă legea 255/2010 privind exproprierea pentru cauze de utilitate publică și – spre stupoarea locuitorilor din Runcurel – că populația a fost informată și consultată în privința relocării și strămutării satului.
Pe 22 martie, Greenpeace România a primit din partea Ministerului Energiei un răspuns și în ceea ce privește revendicările petiției online.
Ca și în cazul celorlalte sesizări, premierul Dacian Cioloș a evitat să ofere un răspuns direct. Semnatarii petiției ar trebui astfel să se mulțumească cu un răspuns venit din partea Ministerului Energiei, în portofoliul căruia se află CEO – beneficiarul hotărârii contestate. Singurul care poate cere revocarea hotărârii este premierul, dealtfel singurul destinatar al petiției. Uzând de postura sa de beneficiar indirect, ministerul respinge revendicările petiției, oferind drept argumente informații preluate din hotărârea contestată de mii de semnatari”, a declarat Ionuț Cepraga.
Citește și:
Greenpeace și Bankwatch dau în judecată Guvernul, pentru a stopa deschiderea unei cariere de lignit
22 de hectare de pădure din Gorj au fost salvate de la defrișare
