Raport: lumea pierde suprafețe împădurite de dimensiunea Marii Britanii în fiecare an

in Biodiversitate 17 September 2019 59 Views

Suprafețe împădurite de dimensiunea Marii Britanii sunt pierdute în fiecare an în jurul lumii, în special în zonele tropicale, agravând criza climatică și pierderea biodiversității.

Rata defrișărilor a atins 26 de milioane de hectare pe an și a crescut rapid în ultimii cinci ani, în ciuda angajamentelor luate de guvrerne în cadrul declarației de la New York din 2014, care cerea țărilor să înjumătățească rata defrișărilor până în 2020 și să restaureze 150 de milioane de hectare de terenuri defrișate sau păduri degradate.

Însă rata pierderii suprafețelor împădurite a crescut cu 43% de la adoptarea declarației, iar cele mai valoroase păduri primare tropicale au fost tăiate la o rată de 4.3 milioane de hectare pe an.

Cele mai mari pierderi s-au înregistrat în America Latină, sud-estul Asiei și Africa. Raportul utilizează date înregistrate până în 2018, așadar numerele nu includ impactul incendiilor din Amazon.

Charlotte Streck, directoare Climate Focus, organizație care a realizat studiul, a avertizat că incendiile recente sunt extrem de îngrijorătoare. În trecut, umiditatea din pădurea tropicală a prevenit astfel de dezastre, însă în ultimii ani, încălzirea globală a uscat anumite părți din pădure și a făcut-o mai vulnerabilă la incendii. Ea a atras atenția că aceste schimbări arată că pădurea Amazoniană ar putea intra într-o buclă de feedback, care va agrava încălzirea.

Defrișările în Pădurea Amazoniană braziliană au crescut cu 67% în acest an

Protejarea pădurilor existente și restaurarea lor este una dintre cele mai ieftine metode de a combate criza climatică. Costul protejării pădurilor primare este de zeci de miliarde de dolari pe an, în comparație cu trilioanele de dolari necesare pentru a face tranziția la infrastructură cu emisii reduse de carbon.

Defrișările contribuie la aproximativ o treime din emisiile antropice de CO2, în timp ce pădurile sănătoase captează în mod natural aproximativ o treime din emisii.

Una dintre dificultățile subliniate în raport este obținerea susținerii din partea sectorului privat și a investitorilor pentru a proteja pădurile. Un alt factor care încetinește progresul este acordarea de subvenții pentru sectorul agricol, care încurajează defrișările.

Conform raportului, cantitatea de emsii anuale de carbon rezultate din defrișări este echivalentă cu gazele cu efect de seră produse de Uniunea Europeană.

Raportul realizat de o coaliție de 25 de organizații va fi prezentat la New York înainte de o serie de evenimente legate de criza climatică, înaintea summit-ului ONU care va avea loc la sfârșitul acestei luni.

Studiul a oferit și niște vesti bune. Rata pierderii pădurilor primare în Indonezia a scăzut cu aproape o treime între 2017 și 2018. Plantațiile de ulei de palmier sunt o sursă majoră de defrișări, însă companiile și guvernul sunt trase tot mai mult la răspundere de către consumatori și donatori de ajutoare.

Deși unele state au început să plantze copaci, aceste eforturi sunt eclipsate de pierderea pădurilor existente. Plantarea copacilor nu compensează pentru pierderea pădurilor. Pădurile existente au beneficii care au un impact asupra întregului ecosistem și au o capacitate mai mare de captare a carbonului. Pădurile ar putea avea nevoie de secole pentru a atinge capacitatea maximă de captare a carbonului.

Despre autor: Ana Moca-Grama

Ana Moca-Grama este din Brașov și a terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Scrie, face fotografii pe film și visează la o lume în care omul își reîntoarce sufletul către natură.

Comentarii

comentarii