Raport. Microplastic descoperit în 16 dintre cele mai importante ape dulci din România

in Poluare 22 March 2021 995 Views

Primul raport național privind prezența microplasticului în apele dulci din România arată că 16 dintre cele mai importante ape sunt poluate cu aceste particule mici de plastic. În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil. Raportul conține și un set de recomandări pentru dezvoltarea de politici publice.

Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezența microplasticului în toate probele analizate și evidențiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentrațiilor de microplastic și elaborarea de măsuri pentru prevenirea și combaterea poluării cu microplastic a apelor din România, o importantă problemă de mediu. Analiza probelor de apă a fost realizată de către specialiști în domeniu, în laboratoarele Institutului Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației, București, Măgurele (INFLPR).

În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din țara noastră: PET -1 (polietilen tereftalat), PP -5 (polipropilenă), PE – polietilenă (HDPE 2, LDPE 4). Principalele deșeuri din care provin particulele de microplastic identificate în apele din România sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii, pungi (PE).

Probele au fost colectate din următoarele râuri și lacuri: Argeș – Vidraru și Oltenița; Bistrița Aval – jud. Neamț; Dâmbovița – București și Joița; Dunăre – Orșova, Turnu-Măgurele și Galați; Ialomița, jud. Ialomița; Mureș – Hațeg; Olt – Călimănești și Islaz; Prut – județul Iași; Siret Galați; Someșul Mare – Bistrița; Someșul Mic – Cluj; Prut; Parcul Natural Văcărești Văcărești – Izvor și Lac; Lacul Snagov; Lacul Bâtca Doamnei – Piatra Neamț; Lacul Razim – Constanța.

În raport este elaborat un set de recomandări specifice pentru abordarea acestei probleme în România, care constituie un punct de plecare în dezvoltarea de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum și în dezvoltarea unei strategii naționale privind protejarea apelor. Câteva dintre acestea:

  • Introducerea obligativității de monitorizare a prezenței și concentrației de microplastic în apele din România (râuri, lacuri), inclusiv la nivelul apei potabile;
  • Alocarea de fonduri publice pentru Institutele de Cercetare Naționale în vederea achiziționării de echipamente tehnologice pentru creșterea capacității de cercetare și analiză a microplasticului;
  • Investiții pentru implementarea unor tehnologii și sisteme performate în ceea ce privește captarea și îndepărtarea microplasticului din sursele de apă în care sunt identificate particulele de plastic, precum: tehnologii avansate de tratare a apelor uzate pentru a elimina particulele de microplastic sau sisteme de filtrare a microplasticelor din ape, precum sistemele de aspirare acvatice sau geamandurile de ancorare prevăzute cu filtre speciale;
  • Cercetarea prezenței și potențialului impact al microplasticului la nivelul faunei acvatice;
  • Constituirea unui grup de lucru între reprezentanți ai instituțiilor publice, ai mediului privat și ai societății civile pentru adaptarea și completarea legislației privind protejarea apelor;

În etapa de colectare a apelor au fost identificate cantități semnificative de deșeuri provenite de la nivelul Unităților Administrativ Teritoriale  riverane, în majoritatea localităților din care probele au fost colectate.


Golful Cernei, la câteva sute de metri de Dunăre, chiar în oraşul Orşova. Foto: Act for Tomorrow

Raportul a fost realizat de Asociația Act for Tomorrow și Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

„În calitate de președinție a Conferinței ONU pentru schimbările climatice, și nu numai, Guvernul britanic este angajat în lupta pentru combaterea schimbărilor climatice și în promovarea inovației și colaborării cu societatea civilă în acest scop. Astfel, prin inițierea parteneriatului cu asociația Act for Tomorrow, dorim să aducem în atenția publicului subiectul poluării apelor curgătoare cu deșeuri din microplastic, pentru a crește gradul de conștientizare despre impactul asupra vieții marine, asupra conservării biodiversității și, nu în ultimul rând, asupra sănătății umane”, a declarat Excelența Sa, Ambasadorul Marii Britanii în România, Andrew Noble.

România are nevoie urgentă de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum și în dezvoltarea unei strategii naționale privind protejarea apelor, iar prezentul raport constituie un punct de plecare în dezvoltarea acestora”, a declarat Președintele Asociației Act for Tomorrow, Andrei Coșuleanu.

Cu acest prilej a fost lansată pentru prima dată în România o dezbatere pe tema microplasticului din apele României, care a adus la aceeași masă reprezentanți ai celor mai importante instituții de la nivel național cu rol decizional în domeniul protejării apelor și al mediului. În cadrul evenimentului, a fost convenită realizarea unui grup de lucru în vederea soluționării problemei poluării cu microplastic a apelor din România.

Plasticul constituie 90% din deșeurile produse de oameni și descoperite în mediul marin. Materialele plastice nu se biodegradează, ci se descompun în bucăți din ce în ce mai mici, rezultând particulele de microplastic. Microplasticul reprezintă acele microparticule solide din plastic, insolubile în apă, cu o dimensiune mai mică de 5mm, care nu pot fi identificate cu ochiul liber. În 2020 se estima că 14 milioane de tone metrice de microplastice pot fi găsite pe fundul oceanului, echivalentul a 437.000 de camioane sau 1900 de Turnuri Eiffel. Resturile de plastic sunt ingerate de 386 de specii de pești, inclusiv 210 specii care sunt importante din punct de vedere comercial.

Citește și: 

Microplasticul se găsește în cantități mult mai mari în terenurile agricole decât în oceane

Studiu: Londra, cel mai poluat oraș cu microplastic

Ar trebui să fim îngrijorați că ingerăm microplastice?

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii