Un retailer britanic vinde produse „expirate” la preț redus, pentru a combate risipa alimentară

in EcoLIFESTYLE 6 December 20171,243 Views

Conducerea lanțul de magazine alimentare East of England Co-op din Marea Britanie a decis să comercializeze produsele a căror dată „best before” a trecut, în cele 125 de magazine pe care le deține. Prin această campanie, retailerul și-a propus să evite aruncarea a 50.000 de produse anual.

risipa alimentara best before produs

Roger Grosvenor, Directorul executiv al lanțului alimentar, a explicat că motivația nu este una financiară:

Majoritatea clienților noștri înțeleg că produsele sunt bune de consum și apreciază oportunitate de a economisi sume importante atunci când își cumpără produsele preferate. Aceasta nu este o încercare de a ne rotunji profitul, ci o mișcare prin care încercăm să reducem risipa și să menținem produsele comestibile pe lanțul alimentar. Vânzând produse perfect comestibile putem salva anual 50.000 de articole care altfel ar fi ajuns la coșul de gunoi.

Trebuie menționat că doar produsele neperisabile sunt incluse în promoție. Astfel, clienții pot cumpăra la preț redus paste, produse făinoase, semințe, mâncăruri uscate, conserve și orez. Prețul de vânzare a produselor este de 10 peni, adică în jur de 50 de bani. Pe timpul testării campaniei, produsele au fost epuizate în doar câteva ore de la expunerea pe rafturi.

This slideshow requires JavaScript.

Cât de sigură este campania retailerului britanic

Produsele incluse în campania retailerului East of England Co-op nu sunt expirate și nici nu prezintă riscuri pentru sănătate, dau asigurări cei din conducerea lanțului de magazine alimentare.

Menținea „best before”, cunoscută în limbajul de specialitate românesc ca data durabilității minimale, semnalează faptul că, până la acea dată, produsul își păstrează în proporție de peste 95% proprietățile. Faptul că această dată a trecut nu înseamnă însă că alimentul trebuie aruncat, ci doar că nu mai este la calitatea maximă garantată de producător.

Data durabilității minimale, semnalizată pe ambalajele produselor românești prin mențiunea „A se consuma, de preferință, înainte de”, este diferită față de data de expirare înscrisă pe ambalajele unor produse. În cazul celor din urmă, se atrage atenția consumatorilor că, ulterior, consumul produsului poate prezenta riscuri pentru sănătate. Puțini consumatori cunosc însă diferențele între cele două date.

Explicațiile au fost oferite în repetate rânduri de specialiștii Institutului pentru Bioresurse Alimentare din România – IBA București, precum și de specialiști din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Aceștia au vorbit despre risipa alimentară în cadrul a două conferințe organizate de Green Report pe tema alimentației sustenabile și a risipei alimentare.

Câtă mâncare irosim la nivel global și cu ce impact

Potrivit FAO, risipim o treime din mâncarea produsă. În 2007, pentru a obține alimentele în final aruncate, am folosit 1.4 miliarde de hectare de pământ, mai mult decât suprafața Canadei și a Indiei la un loc. Pentru a avea la dispoziție pământul arabil, se defrișează anual 9.7 milioane de hectare, adică 74% din totalul tăierilor. Odată cu pădurile, dispar, evident, și specii de mamifere, păsări, pești și amfibieni. În plus, odată supraexploatat, pământul necesită fertilizatori, care poluează pământul, râurile și oceanele.

Pe lângă pământ, producția hranei necesită apă. Agricultura folosește 70% din consumul total de apă dulce, iar consumul aferent alimentelor risipite a ajuns în 2007 la 250 km cubi, cât consumul SUA.

Nu în ultimul rând, producția alimentelor e mare consumatoare de energie, de cele mai multe ori obținută din combustibili fosili. Petrolul este folosit de-a lungul procesului: de la fertilizare, plantare, irigare și cules, până la transport, procesare și răcire.

Dacă risipa alimentară ar fi o țară, ar fi pe locul al treilea la poluare, după SUA și China. Ar avea 33% din cantitatea totală de emisii.

La nivel european, se pare că risipa alimentară este mai redusă decât la nivel global. Potrivit datelor Comisiei Europene, aruncăm în fiecare an în jur de 88 de milioane de tone de mâncare, adică 20% din ceea ce producem. Risipa se traduce în costuri de 143 de miliarde de euro.

La nivel național, nu există încă studii sau date concludente pe tot lanțul alimentar. Singura estimare oferită de de MADR în urma unei cercetări realizate de Institutul pentru Bioresurse Alimentare face referire la percepția românilor referitor la risipa din propriile gospodării. Potrivit cercetării realizate în mediul urban, consumatorii români consideră că aruncă în jur de 10% din ceea ce cumpără.

Comentarii

comentarii