Rezistența bacteriilor la antibiotice, o amenințare mai mare decât terorismul?

in EcoLIFESTYLE, Recomandate 26 November 2015 685 Views

Răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice ar putea omorî 10 milioane de oameni anual. Este o estimare făcută de o echipă de cercetători britanici încă de anul trecut. Abia recent, însă, Președinția României a anunțat că ar putea declara consumul ridicat de antibiotice o problema de siguranță națională. O astfel de decizie nu ar trebui să ne surprindă: suntem pe locul al treilea din Europa la consumul de antibiotice. Ce este însă rezistența la antibiotice și cum poate fi combătută?

Rezistenta bacteriilor la antibiotice

Apărute în urmă cu 3 sferturi de secol, antibioticele au reușit să salveze până acum milioane de vieți. Infecțiile, principala cauză de decese în trecut, au fost ținute sub control în mod eficient de acest tip de medicament. Situația s-ar putea însă schimba, din cauza fenomenului cunoscut ca rezistența bacteriilor la antibiotice.

Problema consumului ridicat de antibiotice și efectul său direct – apariția bacteriilor rezistente – a atras atenția Președinției României. În cadrul unei conferințe organizate recent, reprezentanții instituției au declarat că „încadrarea acestei practici drept problemă de siguranță națională nu este una nejustificată”.

Conform unui studiu realizat de un institut britanic anul trecut, răspândirea bacteriilor rezistente la antibiotice ar putea conduce până în 2050 la moartea a 10 milioane de oameni, anual – mai mult decât orice altă boală. În acest moment, cel puțin 2 milioane de oameni sunt infectați în fiecare an cu bacterii rezistente. Dintre aceștia, 23.000 mor. Situația i-a determinat pe reprezentanții autorităților britanice să afirme că rezistența bacteriană la antibiotice ar putea deveni o amenințare mai gravă decât terorismul.

Ce este rezistența la antibiotice

Similar unor animale sălbatice care încearcă să se adapteze schimbărilor pentru a supraviețui, bacteriile devin din ce în ce mai familiare cu antibioticele și reușesc în unele cazuri să le combată. Medicul Gabriel Popescu, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a explicat pentru Green Report cum are loc acest proces de adaptare:

Gabriel Popescu, Medic Matei BalsDincolo de efectele benefice, administrarea de antibiotic are și efecte adverse. Antibioticul poate să acționeze nu numai asupra microbului pe care noi vrem să îl distrugem pentru că a cauzat o infecție, ci poate să modifice o parte din flora bacteriană care ne populează, lăsând loc liber de înmulțire unor specii care nu sunt sensibile la respectivul antibiotic. Dacă administrăm antibiotic, primele care vor dispărea vor fi bacteriile sensibile. Dacă nu administrezi timp suficient, doză suficientă, dacă nu vine și imunitatea organismului să controleze bacteriile care rămân, poți să te trezești că ai creat un avantaj și ai selectat exemplarele mai rezistente dintr-o specie bacteriană.

Odată ce o bacterie a dezvoltat o rezistență la antibiotic, ea se poate înmulți necontrolat și se poate apoi transmite destul de ușor, prin strănut, tușit, atingere sau prin contact cu obiecte contaminate. Deși dezvoltarea rezistenței la antibiotic a bacteriilor este un proces natural, ea este accelerată de o serie de acțiuni umane.

De ce există din ce în ce mai multe bacterii rezistente

Pe lista acțiunilor care favorizează apariția de bacterii rezistente la antibiotice regăsim folosirea greșită sau în exces a a acestor medicamente de către medici și pacienți, cât și utilizarea antibioticelor în creșterea animalelor.

Conform statisticilor din 2014, România se află pe locul al treilea din Europa la consumul de antibiotice. Doctorul Gabriel Popescu ne-a explicat de ce un consum atât de mare de antibiotice este periculos:

Dacă prescrierea de antibiotice e corectă, are o justificare: tratezi ca să faci bine un pacient. Dacă însă tratezi cu antibiotic fără să fie nevoie, îți asumi niște riscuri fără să ai niciun beneficiu. Asta e marea problemă cu utilizarea în exces a antibioticelor: crești riscurile fără să ai niciun beneficiu.

Pe lângă administrarea antibioticelor atunci când nu este nevoie (pentru a trata virusurile, de exemplu), s-a pus problema impactului pe care îl are utilizarea antibioticelor în creșterea animalelor. Producătorii le folosesc, de multe ori fără a evalua dacă animalele au sau nu nevoie de ele, pentru a evita dezvoltarea și răspândirea bolilor provocate de condițiile precare din ferme. Astfel, bacteriile dezvoltă rezistență la antibiotice, iar prin consumul de carne, sunt transmise și oamenilor.

11_23_antibiotice_animale

Putem stopa răspândirea fenomenului?

Medicul Gabriel Popescu avertizează că fenomenul răspândirii bacteriilor rezistente la antibiotic ar putea pune în pericol operații precum transplantul de organe sau introducerea de proteze, cât și administrarea medicației citostatice. Problema este, spune el, cu atât mai gravă cu cât industria farmaceutică nu se axează pe dezvoltarea unor noi antibiotice capabile să țină sub control bacteriile rezistente:

În primele decenii de utilizare a antibioticelor, când se constată apariția unor bacterii mai rezistente la antibioticele existente, se reacționa prin introducerea în utilizarea clinică de noi antibiotice. De cel puțin 2 decenii și jumătate, ritmul de introducere de noi antibiotice în practica medicală a scăzut constant.

Motivul principal ar părea să fie lipsa de profitabilitate a dezvoltării de noi antibiotice. Forbes estima în 2013 că industria farma trebuie să investească aproximativ 5 miliarde de dolari pentru a crea un nou medicament. Însă, în cazul antibioticelor noi, se recomandă folosirea lor cu precauție, pentru a împiedica bacteriile să dezvolte rezistență împotriva lor. În plus, rapiditatea cu care bacteriile se adaptează determină companiile să considere investiția neprofitabilă.

În aceste condiții, singura soluție pare să fie introducerea unei legislații mai dure care se reglementeze consumul de antibiotice și dezvoltarea unor mecanisme de control a prescripției acestor medicamente. De asemenea, menținerea unor reguli simple de igienă, precum folosirea batistei în timpul strănutului sau spălarea pe mâini după utilizarea toaletei, sunt măsuri pe care orice cetățean le poate aplica.

Întregul fenomen al rezistenței bacteriene la antibiotic este explicat într-un mod atractiv în animația de mai jos:

Comentarii

comentarii