Cum să risipim cât mai puțină mâncare de sărbători

in EcoLIFESTYLE, Sărbători sustenabile 19 December 2019 569 Views

O familie cumpără, de sărbători, de patru ori mai multă mâncare decât e necesar. Excesul ajunge la gunoi, iar astfel sunt irosite resurse. Vă propunem un ghid complet cu sfaturi legate de cum să planificăm cantitățile de mâncare, ce să facem cu resturile de la mesele festive, cum să congelăm preparatele specifice acestei perioade, dar și câteva produse de Crăciun, în varianta vegană și vegetariană.

Anual, românii aruncă o cantitate de alimente suficientă cât să fie umplute 127.500 de camioane, potrivit Food Waste Combat. Aliniate în coloană, aceste camioane reprezintă distanța de la București până la München.

Circa 50% din toată risipa alimentară o produc consumatorii individuali din orașe. Cheltuim pe hrană 45% din venituri, iar 33% – 50% ajunge direct în coșul de gunoi. O altă statistică arată că o familie cumpără de sărbători de patru ori mai multă mâncare decât e necesar.

„Zilele festive din an, fie sărbători religioase, fie laice, aduc cu sine excese. Unele sunt corectate amuzant (sau nu) de societatea în care trăim. Pe de o parte, ridicăm în slăvi consumul și excesul de mâncare (de exemplu, de Crăciun). Pe de altă parte, consumăm medicamente, care sunt soluția miraculoasă pentru a salva, măcar temporar, organele noastre interne de efortul la care sunt supuse când mâncăm fără măsură. Un nonsens care are drept capac informațiile care arată că avem probleme, ca societate, cu alimentația chibzuită, sănătoasă. Dacă mai adăugăm sedentarismul, avem tabloul complet al unei vieți cu probleme. Unul din aspectele grave ale acestui mod de viață este risipa alimentară. Cumpărăm și consumăm mai mult decât avem realmente nevoie. Apoi aruncăm, o vizită la orice groapă de gunoi arată asta”, a spus Tiberiu Cazacioc, de la mișcarea Slow Food în România.

Potrivit acestuia, cercetări indirecte despre risipa alimentară (care se petrece pe tot lanțul, de la cultivare, recoltare, creștere, sacrificare, transport, până în farfurie) arată că o treime din producția alimentară a țărilor dezvoltate se aruncă la gunoi.

„Ceea ce înseamnă că se risipesc resurse degeaba – financiare, apă, aer curat, sol (necesar pentru tot mai multe gropi de gunoi)”, a mai spus el.

Cum putem preveni risipa alimentară

Foto: Food Waste Combat/Pap Ioan

Sfaturi de la Slow Food

  • Cumpără și consumă legume, fructe care arată „urât” – calitatea lor nutritivă este aceeași, sunt gustoase.
  • Cumpără direct de la producători (cultivatori, mici fermieri) și încurajează-i să vândă și legumele și fructele care nu au aspect, ei au nevoie să își valorifice toată munca – nu să o arunce la gunoi.
  • Mănâncă totul, nu arunca resturi de mâncare – până la ultima fărâmitură.
  • Pune la murat legume și fructe, atunci când sunt disponibile sezonier, pentru că astfel încurajezi economia locală și micii fermieri. Fă-ți propriile conserve de legume, dulcețuri și compoturi din fructe de sezon.
  • Caută rețete de preparare de mâncare din resturi alimentare, precum albușul ce poate fi folosit la omletă, sau legume din care se poate face o supă.
  • Dacă totuși rămân resturi vegetale, alimentare, acestea pot fi transformate în compost, un produs secundar util în lucrările de grădinărit.

Sfaturi de la Food Waste Combat

  • Începe cu o estimare corectă a ce oferi la masa și pentru cine. Folosește aplicații care să te ajute în acest sens, cum ar fi Guestimator. Verifică perioada de valabilitate a produselor.
  • Implică familia și prietenii în valorificarea resturilor și crearea rețetelor creative de și după sărbători.
  • Alege să oferi oamenilor timpul tău alături de o mâncare bună, cu drag gătită, în locul unor cadouri scumpe.
  • Evită promoțiile, mai ales la produse care nu se păstrează ușor sau pe care nu le consumi des.
  • Alege produse organice provenite din ferme locale. Drumul lor de la producător la tine în farfurie este unul mai scurt și mai puțin poluant pentru mediu.
  • Când îți plănuiești mesele, gândește-te ce pot să devină resturile rămase. Transformă resturile (legume, oase) în supe-bază pe care le poți congela în formă de cuburi de gheață.
  • Depozitează și congelează corect alimentele.
  • Dacă pâinea feliată e prea multă, pune foi de copt între feliile de pâine, ambalează în folie alimentară și congelează.
  • La finalul evenimentelor în care se consumă preparate gătite, oferă invitaților mâncarea rămasă.
  • Dacă ai surplus, donează-l prietenilor, organizațiilor non-profit sau direct oamenilor care au nevoie de ele (Food Waste Combat a realizat o hartă cu beneficiarii din Cluj).

Fii creativ cu resturile alimentare

„Înainte să arunci, mereu gândește-te cum ai putea folosi alimentele rămase în urma unui prânz sau unei cine pentru rețete noi. Fii creativ!”, spun cei de la Food Waste Combat.

Cozonacul, care probabil nu lipsește din nicio casă, de sărbători, dar și care are tendința să se usuce foarte repede, poate fi transformat în mai multe deserturi.

„Feliile care au stat pe masă toată seara se pot transforma într-o granola crocantă pentru laptele de la micul dejun. Se taie cubulețe și se usucă ușor la cuptor până devin crocante. Apoi te poți bucura zile câteva zile de un desert sau mic dejun cu aromă de Crăciun”, spune Tania Bordianu, de la retetecutania.ro.

„Dacă s-a uscat cozonacul, poți să faci din el o delicioasă budincă. Unge fiecare felie cu unt, așaz-o într-o tavă și toarnă deasupra un amestec delicios de lapte cu ou și vanilie. Dă totul la cuptor să se rumenească. În câteva minute vei avea un desert grozav și zero risipă!”, scrie și Marius Todosiei, pe site-ul bacaniaveche.ro.

Idei de la Food Waste Combat

  • Fă budincă din cozonacul uscat (cozonac sau patiserie uscată, lapte, ouă, vanilie, fulgi de cocos, toate date la cuptor), crutoane cu ierburi în loc de chipsuri și ronțăielile de sărbători ori brioșe sărate din pâine uscată.
  • Mai poți face chipsuri din cojile de cartofi, sandvișuri sau shaorma în casă din bucățelele de carne rămase din mesele principalele.
  • Poți să te întorci la grozavul salam de biscuiți din resturi de diferite prăjituri.
  • Nu uita să încerci modalități noi de preparat  mâncarea deja știută. De exemplu, din păstârnac poți să faci niște fâșii cu parmezan și condimente la cuptor – în loc de cartofi prăjiți.
  • Taie pâinea uscată, stropește-o cu ulei de măsline, sare și piper și folosește-o drept crutoane în salate/supe cremă
  • Trage jumătățile de fructe rămase la tigaie, cu puțin unt, scorțișoară și zahăr și le poți folosi ca umplutură pentru clătite sau bază pentru un pandișpan
  • Folosește frunzele de morcovi și ridichi la salate. Sunt la fel de bune ca salată verde.
  • Poți face din aproape orice plantă verde, nuci și ulei, un sos pesto proaspăt.
  • Adaugă legumele gătite, rămase de la garnituri, la smoothie-uri.
  • Legumele la grill sau gătite pe aburi care și-au pierdut textura pot deveni supă cremă a doua zi.
  • Resturile de legume încă au vitamine și proprietăți! Depozitează toate resturile de legume într-o pungă resigilabilă în congelator: capetele de la morcovi, rădăcini de pătrunjel, ceapă, mijloacele verzi de la roșii, tulpinile de la ierburi și verdețuri. Fierbe-le împreună și strecoară supa obținută, apoi folosește baza la supe, sosuri, sau pentru a găti orez. Se poate păstra la congelator până la 6 luni.
  • Adaugă un ou bătut și alte ingrediente lângă spaghetele reci și legumele urâte. Dă-le la cuptor și obții fritatta.
  • Brioșe din piure de cartofi, amestecat cu ou și dat 30 minute la cuptor în forme.
  • Cojile legumelor încă conțin foarte multe vitamine. Spălate și condimentate pot deveni chipsuri.
  • Bananele pătate nu sunt stricate, ba chiar au gustul mai intens. Dacă te deranjează textura lor mai moale le poți folosi în tarte și prăjituri.

Idei de la Marius Tudosiei

  • Bucățile de friptură care rămân pe a doua zi pot fi tăiate mărunt, trase-n unt și folosite într-o lipie, sandwich sau salată. Poți face chiar un sos gustos sau, la fel de bine, poți pune bucățele de friptură într-o omletă.
  • Ți-a mai rămas ceva din garnitură de orez sau legume la cuptor? Nu arunca nimic! Dacă nu-ți place să-l reîncălzești pur și simplu, poți refolosi orezul ca umplutură pentru niște roșii la cuptor. O garnitură de legume coapte își poate găsi fericirea a doua oară într-o frittata, într-un quiche sau chec sărat.
  • Dacă ți-a rămas vin în sticlă, toarnă-l în formele de gheață și dă-l la congelator. Îl poți folosi oricând ai nevoie pentru un sos sau la o friptură la cuptor.
  • Frunzele de salată verde care s-au veștejit se pot transforma într-o ciorbă de salată. Sau le poți păstra încă o zi într-o caserolă în care ai așezat un prosop de hârtie, pentru a le refolosi într-o salată.

Ce preparate tradiționale poți congela

Foto: Băcănia Veche

Marius Tudosiei, bucătar și proprietarul afacerii Băcănia Veche, a explicat pentru Green Report ce preparate tradiționale de sărbători pot fi congelate, dar și care își schimbă textura și savoarea după acest proces.

„În cazul cozonacului făcut cu unt, acesta se poate congela (rezistă chiar și o lună) și se poate decongela în frigider (pentru decongelare lentă). După 24 de ore de stat în frigider, se învelește în hârtie de copt și se încălzește în cuptor sau se taie în felii și se aburește. Adică se pune într-o strecurătoare deasupra unei oale cu apă fierbinte. Așa se rehidratează foarte bine. Cozonacul făcut cu grăsimi vegetale nu mai învie niciodată”, a spus acesta.

Pentru a nu se deshidrata, cozonacul trebuie păstrat la temperatura camerei în hârtie de copt. Astfel,  nu își va schimba textura nici după patru zile.

Sarmalele pot fi congelate, dar preferabil nefierte. Cele fierte vor deveni puțin sfărâmicioase după decongelare.

Friptura de porc este cel mai ușor de congelat pentru că nu trebuie sa faci nimic. O bagi exact cum e. Fripturile n-au neapărat o problemă, mai ales dacă ne asumăm că nu vor mai fi ca în prima zi de gătire, dar există soluții. La orice friptură ulterior poți să faci un sos”, a mai spus bucătarul.

Lebărul, pateul și carnații proaspeți pot fi congelați, dar piftia, caltaboșul și salata boeuf, nu. În cazul tobei și a cârnaților făcuți la cuptor, Tudosiei spune că acestea își schimbă textura într-una nisipoasă, după decongelare.

„Dar, sincer să fiu, între a arunca ceva și a folosi într-o altă stare, e de preferat a doua variantă”, a mai spus acesta.

Rețete vegane și vegetariene pentru sărbătorile de iarnă

Foto: Food Waste Combat

„Majoritatea dintre noi consumăm mai multe proteine decât avem nevoie și, de cele mai multe ori, sursa proteinelor este carnea. Scăderea aportului de proteine din carne roșie scade și riscul bolilor cronice și decesului prematur. Totuși, ne putem lua proteinele și din surse vegetale”, spun cei de la Food Waste Combat, într-o campanie inițiată alături de departamentul de Sănătate Publică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Mai mult, consumul de carne trebuie să scadă semnificativ pentru a evita cele mai dezastruoase efecte ale schimbărilor climatice, conform unui amplu studiu privind impactul sistemului alimentar asupra mediului. În țările vestice, consumul de vită trebuie să scadă cu până la 90% și să fie înlocuit cu de cinci ori mai multe leguminoase.

Tania Bordianu, care consumă de câțiva ani doar mâncare vegană și raw vegană, propune două rețete tradiționale, în varianta fără ingrediente de proveniență animală: salată boeuf și sărmăluțe cu semințe de dovleac.

Salată raw „Boeuf”

Ingrediente

  • 2 morcovi
  • 6 ciuperci champignon crude
  • 1 țelina medie
  • 1 ardei kapia
  • 100g de măsline Kalamata fără sâmburi
  • 100g de mazăre verde congelată sau proaspătă
  • 3-4 castraveți murați
  • Pentru maioneză
  • 150g de semințe de floarea soarelui (hidratate peste noapte)
  • Sucul de la o jumătate de lămâie
  • 3 linguri de pasta de susan
  • 1 linguriță de turmeric
  • 1 linguriță de faină de muștar (opțional)
  • 2 linguri de ulei de măsline
  • 3 linguri de drojdie inactiva
  • sare neiodata
  • 150 ml de apa

Instrucțiuni

În blender se pun semințele de floarea soarelui (înmuiate înainte minim 4 ore), se adaugă pastă de susan, sucul de lămâie, praful de muștar, turmeric, ulei de măsline, drojdie inactivă, sare, apă și pasăm bine. Se adaugă apă dacă mă este nevoie, până se obține o pastă cremoasă.

Legumele se taie cubulețe, se adaugă mazărea decongelată, scursă bine de surplusul de apă.

Se amestecă toate legumele cu maioneză raw.

Sărmăluțe cu semințe de dovleac

Ingrediente

  • 200g orez
  • 200g ciuperci champignon
  • 150g suc de roșii
  • 50g semințe măcinate de dovleac
  • 1 ceapă
  • 2 morcovi
  • 1 linguriță pătrunjel uscat
  • 2 lingurițe mărar uscat
  • 3 linguri de ulei de măsline
  • 20 foi de viță
  • sare neiodata
  • piper măcinat

Instrucțiuni

Înainte de fierbere, orezul se spală în 2-3 ape și se lasă la înmuiat 30 de minute.

Peste orez se toarnă 2 căni de apă și se pune pe foc. Când apa începe să fiarbă, adăugăm puțină sare, se acoperă vasul, se reduce focul la minim și se lasă la fiert 15 minute.

Uleiul de măsline se pune în tigaie împreună cu ceapa tocată mărunt, morcovii dați pe răzătoare și ciupercile tăiate cubulețe. Tigaia se acoperă cu un capac și se lasă legumele la înăbușit, la foc mic, amestecând din când în când. Se adaugă o cană de apă și se lasă să fiarbă la foc mic. Se ia compoziția de pe foc și se adaugă semințele de dovleac și condimentele.

Frunzele de viță se fierb 5 minute pentru a se înmuia (opțional).

Împachetăm sărmăluțele și le așezăm într-o oală pe fundul căreia am turnat 2 linguri de ulei, iar deasupra, turnam sucul de roșii diluat într-o cană de apă. Se fierb 20 de minute la foc mic.

Se servesc cu smântână de caju.

Foto: andie.ro

Andreea Crăciun este vegetariană de 20 de ani și spune că în acest timp a descoperit modalități prin care să se bucure de mâncarea ei preferată, alături de familie, la masa mare, de Crăciun. Una dintre rețetele de pe blogul ei este de sarmale vegetariene în foi de varză murată.

Ingrediente

  • 1 varză murată cu foi mari
  • 1/2 kg ciuperci, tocate mărunt
  • 10 linguri ulei
  • 5-6 cepe galbene, tocate mărunt
  • 1 morcov ras
  • 1 cană de orez
  • 1/2 linguriță sare
  • 1 mână stafide
  • 2 foi dafin
  • 1/2 linguriță piper negru măcinat
  • 10 boabe piper negru
  • câteva fire cimbru uscat
  • 2 căni de apă

Metoda

Într-o oală cu fund gros sau tigaie adâncă se încinge puțin uleiul, apoi se adaugă ceapă și se călește 2 minute, apoi morcovii, mai călim 2 minute, apoi se adaugă ciupercile și mai călim până se înmoaie toate legumele. Apoi se adaugă orezul, cimbrul mărunțit, stafidele, piperul și 1/2 linguriță sare, se amestecă puțin și se dă de pe foc.

În oală în care se vor fierbe sarmalele turnăm două-trei linguri de ulei. Separat, se toacă puțină varză murată cu care tapetăm fundul oalei, într-un strat de 1 cm.

Se aleg individual foile de varză murată; se ia fiecare pe rând, se așează în mijloc o lingură de umplutură, apoi se rulează iar colțurile se împachetează înăuntru, formând astfel o sarma. Sarmalele se așează în oală una lângă altă, cât mai strâns. După ce completăm primul strat, putem să mai adăugăm puțină varză murată tocată, puțin piper, o foaie de dafin, o ramură de cimbru, apoi să continuăm cu următorul, până umplem oala.

Când ajungem sus, mai punem un strat de varză tocată, cimbru, piper, dafin, turnăm cele două căni de apă, acoperim cu un capac și lăsăm la fiert la foc mediu aproximativ 1h45min.

„De ceva vreme sărbătorile pentru noi sunt mult mai echilibrate, iar risipa de mâncare aproape inexistentă. Cum să vă spun, nu mai trăim în comunism, adică avem de unde cumpăra pâine în a doua zi de Crăciun. În fiecare an, ca orice gospodină, îmi fac un meniu de sărbători. Cumpăr mâncarea pe care o cumpăr de obicei într-o săptămână normală, dar aprovizionez în plus pentru două-trei aperitive (un humus? o salată de vinete? o fasole bătută? un guacamole? un platou aperitiv cu brânzeturi, măsline și crudități?), un fel de mâncare principal mai special și neapărat vreo două-trei prăjituri pentru că știu că astea se mănâncă. Țineți minte: magazinele sunt deschise și în zilele următoare, iar mâncarea proaspăt făcută e de milioane de ori mai bună decât una ofilită din frigider”, a spus Andreea.

Despre autor: Oana Racheleanu

Atunci când aproape toată lumea spune „Nu se poate!”, există totuși câțiva oameni care spun „Hai să găsim o soluție!”. Pe ei îi caută Oana Racheleanu, despre ei îi place să scrie.

Comentarii

comentarii