Rob Edwards, jurnalist de mediu: “Rămâne o majoritate a publicului care nu este interesată de problemele de mediu. Avem încă mult de tras”

in Interviuri, Recomandate 19 November 2015 300 Views

Cu o experiență de peste 30 de ani în presa britanică de mediu, Rob Edwards este martorul evoluției unui segment de presă care dintr-o activitate excentrică a devenit mainstreem. În interviul acordat Green Report, Rob vorbește atât despre transformările jurnalismului de mediu, dar și ale cititorilor săi. Edwards scrie pentru The Guardian și este editor de mediu pentru Sunday Herald în Scoția. De asemenea, este co-autor a trei cărți despre energia nucleară.

Rob Edwards

Când ați început să scrieți și ce anume v-a motivat alegerea?

Cu foarte mult timp în urmă. Când eram la școlă, și locuiam lângă Londra, aveam o curte, iar seara, înainte de culcare, ne uitam pe geam și vedeam o familie de bursuci care ne vizitau și eram foarte entuziasmați când îi priveam. Apoi într-o zi nu au mai venit. Eram neliniștit și curios în același timp așa că mi-am întrebat părinții de ce nu ne mai vizitează bursucii și am aflat că fusese construit un drum care acum despărțea grădina noastră de vizuina bursucilor. La vârsta aceea, probabil 13 sau 14 ani, situația m-a supărat și rememorând mi-am dat seama că a fost pentru prima dată când am realizat importanța problemelor de mediu. Mai târziu, la universitate, m-am alăturat celor de la Friends of The Earth, m-am implicat în diverse campanii, și la scut timp după ce am terminat studiile m-am apucat de jurnalism.

De ce jurnalismul de mediu?

O regulă foarte importantă a jurnalismului este aceea de a scrie despre ceva care te interesează, de care îți pasă. Mie îmi pasă de mediu. Desigur, problema intervenției umane în habitatul unor bursuci poate părea ceva minor la prima vedere, unii ar susține că cel drum era necesar, însă acesta ar fi putut fi construit într-un alt loc sau cu pasaje subterane pentru fauna locală. Iată ca lucruile nu mai sunt chiar așa de simple. Întotdeuna am fost foarte motivat de problemele de mediu, deoarece încep de la probleme aparent minore, însă în timp se dezvoltă în ceva foarte complicat.

Care sunt cerințele pe care un jurnalism de mediu trebuie să le îndeplinească?

Cum se spune oamenii diferiți au păreri diferite. În opinia mea este important să scrii despre lucrurile de care îți pasă, pentru că așa vrei să afli mai multe, să aduni informațiile corecte și te exprimi mult mai bine. Asta contează. Ca specialist pe mediu este importat să ai habar despre ce vorbești, trebuie să devii interesat de știință și cifre, să aprofundezi politicile publice, să le înțelegi și să le traduci pe înțelesul publicului. Cred că este foarte important să îți cunoști subiectul astfel încât să poți să pui cele mai bune întrebări.

Nu sunt adeptul curentului conform căruia jurnaliștii trebuie să construiască un subiect despre care nu știu nimic. Trebuie măcar să ai o idee.

Care sunt capcanele pentru jurnalistul de mediu?

Ca jurnalist, indiferent de domeniu, trebuie să spui adevărul și să fii exact. Trebuie să fii atent la cei care încearcă să te deturneze, indiferent de ce parte se situează. Toți încearcă să te manipuleze. Trebuie să tratezi cu scepticism absolut totul, indiferent dacă vine din partea Greenpeace sau a unei mari companii. În zilele noastre, cea mai mare provocare este verificarea datelor obținute. Cineva mi-a spus că dacă găsești pe Google trebuie să fie adevărat. Ceea ce este total greșit.

Care este domeniul de interes în care v-ați specializat ca jurnalist de mediu?

În experiența mea de 30 de ani nu există vreun subiect de mediu din Marea Britanie despre care să nu fi scris. Faună, transport, energie, schimbări climatice, deșeuri nucleare, reciclare, totul. Asta înseamna că știu câte puțin despre fiecare, și nu totul despre vreunul dintre ele.

De la începutul carierei cum a evolut interesul publicului?

Față de acum 30 de ani suntem într-o lume total diferită. Pe atunci cei care scriau sau vorbeau despre problemele de mediu erau considerați excentrici și oarecum marginalizați. Acum problemele de mediu și schimbările climatice au devenit subiecte de larg interes. Cel mai bine se poate observa din câteva exemple: pe atunci nu existau corespondenți pe probleme de mediu, acum sunt cu zecile, nu erau partide politice verzi, acum sunt câțiva politicieni “verzi”, organizațiile non-guvernamentale s-au transformat din mici grupuri de lucru în corporații. Lucrurile s-au schimbat enorm și sunt optimist în privința evoluției. Ne îndreptăm în direcția cea bună, însă nu atât de repede pe cât ar trebui.

Care sunt subiectele de mediu preferate?

Secretul este să atragi cititorii cu subiecte la care sunt sensibili și de care le pasă și să le explici că situația prezentă face parte dintr-un tablou mult mai vast. Deși am mii de cititori, iar alți colegi de-ai mei au și mai mulți, zeci de mii, totuși rămâne o majoritate a publicului care nu este interesată de aceste probleme, așa că avem încă mult de tras.

V-ați arătat sceptic în privința semnării unui acord pe climă la conferința de la Paris din luna decembrie. De ce?

Am facut un sondaj în Scoția și majoritatea oamenilor cu care am vorbit sunt de părere că la această conferință se va ajunge la câteva înțelegeri, însă nu și la un acord global pe climă. Pur și simplu se încearcă schimbarea cu 180 de grade a economiei mondiale. Este ca și cum ai încerca să oprești un petrolier în plină cursă. Este foarte dificil. Nu trebuie să ne așteptăm ca lucrurile să se schimbe rapid. De fapt, acest conferințe sunt niște procese incredibile de diplomație care încearcă să aducă la un numitor comun 200 de țări. Nu este ușor. Trebuie să fim realiști, pentru că s-a demonstat faptul că indiferent dacă toate țările și-ar îndeplini obiectivele asumate de reducere a emisiilor de carbon oricum vom fi peste ținta de 2 grade celsius. Chiar dacă va eșua nu înseamnă ca nu trebuie încercat. Este foarte important acest lucru.

Cum arată viitorul pentru jurnalimul de mediu în aceste condiții?

Au fost vremuri în care jurnaliștii de mediu erau ei înșiși o specie pe cale de dispariție. Nu știu exact cum ar arăta viitorul pentru acest jurnalism care a fost dat peste cap de colapsul printului și creșterea fabuloasă a mediului online. Trebuie să gasim o modalitate prin care jurnalismul de mediu online să devină sustenabil din punct de vedere financiar. Nu știm care ar fi soluția. Poate avem nevoie de un alt Mark Zuckerberg.

Credeți că mesajul jurnalismului de mediu ar putea fi diluat tocmai prin explozia mediului online?

Există pericolul ca lumea să se plictisească de problemele de mediu. Însă, în mare, cu cât sunt mai multe voci care tratează acest subiect, care nu trebuie să fie de acord, cu atât mai bine.

Despre autor: Cosmin Zaharia

Comentarii

comentarii