VIDEO O româncă vrea să facă produse de curățenie din ulei uzat și ajunge în finala unei competiții ONU. Cum o putem ajuta să câștige

in EcoLIFESTYLE, Poluare 22 August 2017 15,761 Views

Ioana Matei are 26 de ani și este din Ghindărești, județul Constanța. Are studii în ecologie și în evaluarea impactului asupra mediului, iar din 2010 deține o mică afacere de familie cu săpunuri și cosmetice naturale. Acum, vrea să introducă o nouă gamă: produse de curățenie realizate parțial din ulei alimentar uzat.

ioana matei săpun ulei uzat

Ioana știe că ideea de a face săpun din ulei uzat nu este una nouă. Spune însă că vrea să o transforme într-o afacere viabilă, în care va produce săpun și detergent folosind un deșeu. De aceea, a aplicat la o competiție mondială organizată de Organizația Națiunilor Unite. Este vorba despre „Tinerii campioni ai Pământului”, competiție prin care reprezentanții ONU desemnează în fiecare an șase tineri antreprenori cu idei benefice pentru mediul înconjurător. La fel ca în fiecare an, vor alege câte un câștigător pentru fiecare zonă: Africa, Asia-Pacific, Europa, America latină și Caraibe, America de Nord și Asia de Vest.

Ioana Matei fost selectată în finala pe Europa, alături de alți patru candidați. Dacă va câștiga, va primi o finanțare de 15.000 de dolari, dar și consultanță pentru implementarea ideii. În plus, ar urma să participe la Adunarea ONU din decembrie 2017, unde i-ar putea cunoaște pe miniștrii mediului din peste 100 de țări și pe alți specialiști în domeniu.

Așa cum se poate vedea și în materialul de mai sus, Ioana a făcut deja teste cu produse realizate din ulei uzat. Pe cei sceptici îi liniștește asigurându-i că produsele sale nu miros a mâncare prăjită, întrucât îl combină și cu alte uleiuri, dar și cu esențe frumos-mirositoare. Declară însă că este loc de îmbunătățiri.

Dacă aș câștiga, m-aș putea concentra pe a găsi o formulă eficientă pentru produse. De obicei, produsele ecologice nu sunt foarte eficiente. Aș vrea să colaborez cu un chimist, pentru a face un produs funcțional, bun. În plus, mi-ar plăcea să închei un parteneriat cu un oraș care are pus la punct un sistem de colectare a uleiului uzat, pentru a-l valorifica.

Ioana știe că, deocamdată, nu există un oraș în România care să fi implementat colectarea uleiului uzat de la populație, dar speră ca acest lucru să se întâmple cât de curând. În proiectul său, este dispusă să colaboreze și cu restaurantele, care generează cantități semnificative de ulei uzat (mai ales ulei de palmier, un produs cu un impact de mediu semnificativ). Are deopotrivă în vizor retailerii, micile magazine și companiile, care ar putea-o ajuta în viitor să își comercializeze produsele.

vegis.ro

De ce vrea să facă săpun și detergenți din ulei uzat

Uleiul alimentar uzat poluează mediul atunci când este gestionat necorespunzător. Este unul dintre deșeurile municipale cel mai puțin reciclate, întrucât nu există sisteme de colectare funcționale în prea multe țări. De obicei, este aruncat în chiuvetă, ceea ce înfundă țevile și ridică semnificativ costurile de tratate a apelor uzate.

Aceasta este o parte din motivația elaborată de Ioana pentru competiția mondială. Prin ideea propusă, ea vrea să crească gradul de reciclare a uleiului uzat, să confecționeze săpun și produse de curățenie prietenoase cu mediul și să contribuie la crearea unor orașe mai sustenabile.

Ambițiile Ioanei depășesc însă sfera protejării mediului. Constănțeanca își propune ca, pe termen lung, să ofere locuri de muncă persoanelor defavorizate și să doneze o parte din profit unor cauze sociale sau de mediu. Nu în ultimul rând, vrea să educe consumatorii și elevii, prin workshop-uri la care să îi învețe cum să își facă singuri săpun din propiul ulei uzat.

Ce riscăm dacă aruncăm necorespunzător uleiul uzat

Potrivit uleiosul.com, 80% din uleiul alimentar uzat este produs în gospodării. Un litru de ulei uzat aruncat în chiuvetă sau direct în canalizare poluează un milion de litri de apă. Pentru epurarea ei, plătesc tot cetățenii.

În plus, uleiul corodează și înfundă țevile. Înlocuirea lor poate costa de la 400 de lei (pentru apartamentele de 2 camere) până la 700 de lei (pentru cele de 4 camere).

Pe lângă impactul economic direct, există și un impact semnificativ asupra mediului. Odată ajuns în apă, uleiul formează o peliculă, care împiedică pătrunderea oxigenului. Din această cauză, plantele și viețuitoarele acvatice au de suferit.

Odată colectat, însă, uleiul uzat poate fi transformat în bio-combustibil sau chiar în săpun. Prima soluție este, din punctul Ioanei de vedere, mai puțin aplicabilă în orașe mici, în care nu există fabrici de producție de biodiesel. Antreprenoare constănțeancă susține că ideea sa ar putea reprezenta o soluție de valorificare locală, sustenabilă, prin care s-ar elimina nevoia de a transporta uleiul uzat pe distanțe mari, spre reciclare. Mai mult, ar putea constitui o alternativă la folosirea lui pentru obținerea bio-combustibilului, o practică pe care Uniunea Europeană încearcă să o limiteze.

Ideea Ioanei poate fi votată pe site-ul competiției, până în data de 31 august. Câștigătorii vor fi anunțați la începutul lunii septembrie.

Comentarii

comentarii