Pentru ca majoritatea fondurilor de vanatoare au fost incredintate direct, pe sume derizorii, echivalente cu pretul platit pentru impuscarea unui singur animal: incasam 0,03 euro pe hectarul cu vanat.
Legea vanatorii a fost promulgata in anul 2006 si de pe urma „imperfectiunilor" ei are de castigat cel mai mare gestionar de fonduri de vanatoare: Asociatia generala a Vana¬torilor si Pescarilor Sportivi (AGVPSR) si asociatiile sale judetene afilia¬te. Un numar de aproximativ 850 de fonduri de vanatoare au fost incredintate direct acestor asociatii – in urma cu zece ani – iar alte 350 au fost castigate prin licitatie. Este vorba de 12 milioane de hectare de fonduri de vanatoare dintr-un total de aproximativ 22 de milioane. AGVPSR si filialele sale au in gestiune jumatate din Romania a carei suprafata este de 24 de milioane de hectare.
200 de mii de euro pentru jumatate din tara
Corect ar fi ca asociatiile in cauza sa plateasca o suma la fel de generoasa la bugetul de stat pentru suprafata imensa pe care o administreaza. Dar nu este asa. Ministerul Apelor si Padurilor (dupa vechea de¬nu¬mire) a incheiat contracte de gestiune foarte paguboase pentru stat cu AGVPSR si filialele acestuia, cel mai adesea, pe sume derizorii. Metoda nu a fost una transpa¬renta, ministerul organizand in putine cazuri licitatii, fon¬durile de padure fiind preluate prin metoda incredintarii directe. AGVPSR si filialele sale platesc, pentru cele 12 milioane de hectare avute in administrare, aproximativ 1,15 milioane de euro, din care la bugetul de stat ajung mai putin de 200 de mii de euro, restul de bani fiind impartiti intre proprietarii terenurilor pe care se afla fondurile de vanatoare (81% din suma) si fondul de mediu (3%).
Aceasta aberatie ar fi putut fi corectata anul acesta, cand expira contractele incheiate de stat cu aceste asociatii, daca cineva ar fi avut vointa politica sa o faca. Dar nu a fost cazul. Secre¬tarul de stat in Ministerul Mediului, Cristian Apostol, admite ca legea nu se poate schimba in 2010 si ca noile contracte vor fi semnate pe legea veche care are numeroase prevederi in defavoarea statului. Una dintre ele stipuleaza faptul ca vechiul proprietar – daca dovedeste ca a fost de buna credinta – va putea sa-si reinnoiasca vechiul contract. „Sunt trei forme prin care se pot incre¬dinta contractele de gestiune a fondurilor de vanatoare. Daca se strang suficient de multi proprietari, astfel incat impreuna sa detina 51% din terenuri, acestia pot negocia incredintarea directa a fondului unei asociatii de vanatori.
Altfel, gestionarul consacrat (cel vechi-n.r.) poate depune actele pentru atribuirea directa pentru inca zece ani a fondului de vanatoare pe care l-a gestionat pana atunci", explica Apostol. Cum terenurile sunt foarte faramitate si exista numerosi proprietari, este foar¬te greu ca acestia sa se stranga intr-o asociatie care sa detina 51% din terenuri. Se poate intre¬vedea faptul ca majoritatea vechilor proprietari vor alege sa isi prelungeasca automat contractele. Printre beneficiari? AGVPSR-urile si asociatiile judetene afiliate la ei.
Cum sa platesti de opt ori mai putin decat valoarea de piata
Suceava este un exemplu edi¬fi¬cator pentru modul in care statul este pagubit in cazul in care incredinteaza fara licitatie un fond de vanatoare. Din cele 70 de fonduri existente, AJVPS Suceava detine 31 de fonduri, iar dintre acestea, 18 au fost obtinute prin incre¬din¬tare directa. Suma totala platita la stat de catre asociatia judeteana pentru cele 295 mii de hectare este de 9.000 de euro. Vultur Petria, care pana in urma cu trei ani a fost secretarul Clubului de vanatoare Gura Humorului, sustine ca pentru trei fonduri de vanatoare Rarau, Paltinu, Magura suma corecta pe care ar trebui sa o plateasca AJVPS Suceava este 20.000 de euro. In realitate, suma ceruta de Ministerul Padurilor pe fiecare din cele trei fonduri de vanatoare este de 2.500 de euro, adica de opt ori mai putin. Diferentele intre sumele platite de AJVPS si alti proprietari privati care au licitat pentru fondurile de vanatoare sunt uriase.
Spre exemplu, pentru fondul de la Manastirea Humorului noul proprietar privat
plateste 45.318 euro, in timp ce pentru fondul Paltinul – comparabil ca si bogatie a vanatului – AJVPS plateste 2.398 euro. Adica, de 15 ori mai putin. Fondul de vana¬toa¬re de la Todiresti a fost licitat, in urma cu doi ani, pentru suma de 26.453 de euro, in timp AJVPS plateste pentru fondul de la Rarau, primit prin incredintare directa, numai 2.424 de euro. Fondul de vanatoare de la Comanesti – situat la campie si lipsit de vanat de talie mare, dupa cum sustine Petria – a fost licitat de un particular pentru suma de 15.813 de euro.
„Strainii, cea mai importanta sursa de venit"
Petria spune ca aceste fonduri de vanatoare gestionate de AJVPS Suceava si mentionate mai sus sunt foarte valoroase deoarece au vanat precum ursi, cerbi, capriori, cocosi de munte. Potrivit legii, pretul minim platit de un vanator roman pentru un cerb mare este de 200 – 400 de euro, dar Petria spune ca, in realitate, se plateste aproximativ 1.000 de euro. La urs, pretul minim este de 300- 400 de euro, dar in realitate suma se ridica la 7.000 de euro.
Pentru strainii care vin sa vaneze in Romania – si nu sunt putini -, tarifele minime sunt foarte mari. Impuscarea unui cerb le scoate din buzunar intre 550 si 8.880 de euro, iar a unui mistret intre 250 si 550 euro. De asemenea, este taxata si neindemanarea. Daca ai ratat tinta, esti obligat sa platesti 25 de euro la cerb lopatar sau 300 la urs. In plus, strainii nu iau decat trofeul, carnea urmand a fi valorificata de catre asociatia de vanatori, 2.000 de lei in cazul unui cerb, sustine Petria.
„Sumele incasate, derizorii"
Cum a fost posibil ca o asociatie de vanatoare sa puna stapanire peste aproape jumatate din suprafata tarii? O explicatie ar fi ca Asociatia a avut parte – de-a lungul timpului – de protectie de la cel mai inalt nivel. Printre cei care au condus asociatia in ultimii ani se numara Adrian Nastase si Mugur Isarescu. Trebuie mentionat ca suma totala, anuala, incasata la bu¬ge¬tul de stat de pe urma vanatului este de 600 de mii de euro, din care 200 de mii provin de la AGVPSR. Cristian Apostol admite ca sumele incasate sunt mici, dar spune ca aceasta situatie nu se poate schimba
decat o data cu legea. Romania pierde de pe urma vanatului zeci de milioane de euro, tinand cont ca vecinii din Ungaria au o piata aproximata la 56 de milioane de euro.
Cat se impusca in Romania
Pe de alta parte, cotele de vanatoare stipulate prin ordin de ministru pentru sezonul mai 2008-mai 2009 au fost foarte gene¬roase. In padurile Romaniei existau 167 de mii de caprioare, cota de vanatoare a fost de 10.200 de exemplare, din care au fost impuscate 9.000. Au fost 59.218 mistreti, o cota de vanatoare de 16.660, impuscati 14.000. S-au numarat 1,41 milioane iepuri, la o cota de 134.000, din care au fost sacrificati -113.000. Au fost inregistrati 367.000 de fazani , la o cota de 69.000, din care impuscati – 56.000.
Proprietarii nu isi primesc banii
Potrivit legii, 81% din suma platita ca tarif de gestionare ar trebui sa ajunga la proprietarii terenurilor. Vultur Petria sustine ca asa ceva nu se intampla, deoarece proprietarii sunt prost informati, iar primariile nu elibereaza facturi aferente sumei care ar trebui incasata de la gestionari. „Cat timp am fost secretar la Gura Humorului, nu am avut stiinta ca proprietarii terenurilor pe care sunt fondurile de vanatoare Todiresti, Cacica sau Comanesti sa incaseze vreun ban". Ca aceasta este o realitate larg raspandita o recunoaste si secretarul de stat Cristian Apostol: „intr-adevar, banii nu ajung la proprietari. Acestia nu intocmesc cereri pentru a-si primi banii, deoarece detin suprafete mici de padure si le-ar reveni putini bani. Daca nu ii revendica nimeni, banii raman la gestionar.
50 de euro daca ratezi tinta, 7000 daca dobori ursul
Sumele totale care se incaseaza din vanatoare in Romania sunt greu de evaluat, deoarece pretul pe care un vanator trebuie sa il plateasca pentru un exemplar variaza foarte mult. De altfel, doua legi din 2001 stipuleaza doar tarife minime. Pentru impuscarea unui cerb tariful minim se situeaza intre 250 si 2.500 de lei noi, la cerb lopatar intre 130 si 190 de lei, capra neagra intre 230 si 1.050 de lei. Daca vanatorul a ranit un animal, dar nu l-a recuperat, mai scoate din buzunar 250 de lei. Un cocos de munte costa 150 de lei, iar o rata salbatica costa 10 lei. Specialistii din domeniu spun ca aceste tarife sunt orientative, iar pretul platit pentru impuscarea unui animal este de cateva ori mai mare.
Afacerea este una excelenta pentru detinatorii fondurilor de vanatoare atunci cand au ca invitati vanatori din alte tari pentru ca tarifele cresc foarte mult. Pentru impuscarea unui cerb se plateste pana la 8.800 de euro, un caprior ajunge sa coste intre 225 si 2.900 de euro, un mistert se poate impusca pentru o suma cuprinsa intre 250 si 750 de euro. Un foc gresit costa 50 de euro, iar doborarea unui urs arde la buzunare un strain cu o suma cuprinsa intre 5.000 si 7.000 euro. Doborarea unui lup costa 400-500 de euro, iar un iepure – 25 de euro.
