România, locul 30 din 57 de țări în Indexul de performanță al schimbărilor climatice

in Schimbări Climatice 7 December 2020 206 Views

România ocupă locul 30 din 57 de țări în Indexul de performanță al schimbărilor climatice, un clasament realizat anual de organizațiile GermanWatch, NewClimate Institute și Climate Action Network, care analizează măsurile luate de țări în privința schimbărilor climatice și compatibilitatea acestora cu obiectivul Acordului de la Paris de limitare a creșterii temperaturii globale sub 2°C.

Studiul analizează patru categorii de indicatori: emisiile de gaze cu efect de seră, energia regenerabilă, consumul de energie și politicile climatice. Țara noastră a scăzut cu șase poziții față de analiza de anul trecut, când ocupa locul 24.

Nu este surprinzătoare căderea din clasamentul CCPI având în vedere că România nu a venit cu o viziune climatică mai ambițioasă. Dimpotrivă, votul pe Legea Climatică din Parlamentul European de anul acesta a arătat că majoritatea politicienilor români sunt împotriva unei ținte de 60% de reducere a emisiilor” , a declarat Roxana Bucată, 2Celsius.

Capitolul la care România se situează cel mai bine este consumul de energie, unde ocupă locul 17, având un scor foarte bun (6) la sub indicatorul de eficiență energetică în 2030. Și la categoria emisii de gaze cu efect de seră ocupă tot locul 17, însă țintele pentru 2030 în acest caz sunt considerate medii.

În ciuda rezultatelor obținute de România în clasamentul CCPI, este nevoie în continuare de politici și măsuri coerente cu obiectivul stabilit prin Acordul de la Paris și de creșterea ambiției în ceea ce privește reducerea GES și îmbunătățirea eficienței energetice. Lipsa unui plan de eliminare treptată a cărbunelui din mixul energetic și planificarea investițiilor pe bază de gaze naturale amână progresul României în procesul de decarbonizare”, a explicat Laura Nazare, Bankwatch România.

În ceea ce privește sursele regenerabile, România ocupă locul 35, fiind situată la limita de jos a categoriei medii. Acesta este și principalul motiv pentru care România a scăzut în clasament.

Chiar dacă la nivel european se discută despre 100% energie curată într-un orizont de 20-30 de ani, România continuă să susțină proiecte nocive, mari emițătoare de CO2, ce implică cărbune și gaz. Totul în detrimentul energiei din surse regenerabile. Accesarea cu succes a mecanismelor de finanţare UE sub egida schimbărilor climatice va permite României să realizeze cu ușurință această tranziție energetică – totul este să vrem acest lucru”, a precizat Alin Tănase, Greenpeace România.

În schimb, România se situează pe o poziție codașă în ceea ce privește politicile climatice, unde ocupă locul 48, considerat în continuare scăzut, față de 54 (foarte scăzut) în analiza de anul trecut.

Lipsa unei strategii pe termen lung (perspectiva 2050) și a unei atitudini pro-active de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, ce se poate constata din conținutul Programului Național de Relansare și Reziliență, alături de lipsa unei politici internaționale care să vizeze țările în curs de dezvoltare și sprijinul pe care România l-ar putea acorda acestora, au condus la acest rezultat”, a subliniat Lavinia Andrei, TERRA Mileniul III.

Întreaga Uniunea Europeană și-a îmbunătățit poziția de la locul 22 anul trecut la locul 16, mulțumită mai ales politicilor climatice favorabile. Totuși, niciuna dintre țările analizate nu este compatibilă cu Acordul de la Paris, așadar primele trei locuri rămân neocupate. Pe următoarele 3 locuri s-au clasat Suedia, Marea Britanie și Danemarca. La polul opus, cu cele mai slabe punctaje, se situează Iran, Arabia Saudită și Statele Unite ale Americii.

Indexul de performanță al schimbărilor climatice este un clasament al 57 de țări responsabile pentru aproximativ 90% din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global.

Cele patru categorii evaluate sunt: emisii de GES (40%), energie regenerabilă (20%), consum energetic (20%) și politici climatice (20%), în baza datelor din 2018.

400 de experți în energie și climă au contribuit la ediția de anul acesta, dintre care și patru organizații non-guvernamentale de protecție a mediului din România: 2Celsius, Bankwatch, Greenpeace și TERRA Mileniul III.

Comentarii

comentarii