România va încerca să reducă risipa alimentară cu 50% până în 2030

in Eat Smart, Slider homepage 8 November 2018 62 Views

Rom├ónia are ├«n plan reducerea risipei alimentare cu 50% p├ón─â ├«n 2030, a declarat Amelia Rus, director general al Direc╚Ťiei Generale de Politici ├«n Industria Alimentar─â ╚Öi Comer╚Ť, ├«n cadrul conferin╚Ťei ÔÇ×Eat Smart. Buy LocalÔÇŁ organizat─â de Green Report.

Rus a explicat c─â Rom├ónia va implementa obiectivul 12 din cadrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabil─â, care prive╚Öte reducerea risipei alimentare, iar p├ón─â la 1 februarie vor ap─ârea ╚Öi normele de aplicare. Acestea vizeaz─â m─âsuri care trebuiesc luate de fiecare sector din lan╚Ťul agroalimentar.

Rus a subliniat nevoia implement─ârii unor m─âsuri de reducere a risipei ├«n toate sectoarele din lan╚Ťul agroalimentar, ├«ncep├ónd de la produc╚Ťia primar─â. Fermierii ar trebui s─â previn─â risipa alimentar─â dinainte de recoltare, ├«n timpul acesteia ╚Öi apoi la depozitare. Una dintre solu╚Ťiile pentru prevenirea risipei alimentare ├«n produc╚Ťia primar─â este automatizarea ╚Öi tehnologizarea.

Cu privire la standardele duble de calitate aplicate de produc─âtorii str─âini ├«n Rom├ónia, Rus a explicat c─â Centrul Comun de Cercetare (JRC), serviciul pentru ┼čtiin┼ú─â ┼či cunoa┼čtere din cadrul Comisiei Europene, a dezvoltat o metodologie comun─â pentru a depista ╚Öi ├«n╚Ťelege mai bine fenomenul, Rom├ónia fiind ╚Öi ea implicat─â ├«n proiect al─âturi de alte state membre.

Amelia Rus a explicat c─â este nevoie de programe educa╚Ťionale, precum ╚Öi de educa╚Ťie ├«n familie, pentru a reduce risipa alimentar─â.

ÔÇ×La nivel de familie, trebuie s─â avem un plan de cump─âr─âturi, s─â ne cunoa╚Ötem bine nevoile ╚Öi s─â ├«nv─â╚Ť─âm s─â p─âstr─âm alimentele. Trebuie s─â ├«nv─â╚Ť─âm s─â don─âm ceea ce nu ne trebuie c├ónd avem surplus de alimente.ÔÇŁ

Ea a declarat c─â Ministerul Agriculturii poart─â discu╚Ťii cu Ministerul Educa╚Ťiei pentru a introduce ├«n curicula ╚Öcolar─â programe educa╚Ťionale privind risipa alimentar─â ╚Öi alegeri alimentare s─ân─âtoase.

Gabriel Sescu, pre╚Öedintele Asocia╚Ťiei Banca pentru Alimente, a vorbit despre multiplele provoc─âri cu care se confrunt─â b─âncile de alimente din Rom├ónia. Banca ├«ncearc─â s─â preia stocurile de produse alimentare care urmeaz─â s─â fie aruncate, oferindu-le apoi mai departe ONG-urilor care desf─â╚Öoar─â activit─â╚Ťi sociale ├«n beneficiul persoanelor nevoia╚Öe.

Banca pentru Alimente se bazeaz─â pe dona╚Ťii din partea companiilor, a produc─âtorilor ╚Öi a agen╚Ťilor economici. S─âpt─âm├óna trecut─â a fost inaugurat─â a doua Banc─â pentru Alimente din Rom├ónia, la Cluj, iar anul viitor va fi deschis primul sediu din Moldova, la Roman.

Banca pentru Alimente a preluat anul trecut 57 de tone de alimente, iar ├«n 2018, peste 120 de tone, ╚Ťinta pentru viitorul apropiat fiind de 250 de tone.

Sescu a subliniat importan╚Ťa unui plan concret ╚Öi a legisla╚Ťiei care s─â asigure condi╚Ťiile propice desf─â╚Öur─ârii unei asemenea activit─â╚Ťi, cum ar fi spa╚Ťii de depozitare adecvate, ma╚Öini de transport, trasabilitate.

Mihaela Bilic, medic nutri╚Ťionist, a atras aten╚Ťia c─â atunci c├ónd vine vorba de alimenta╚Ťie, cea mai mare problem─â este c─â m├ónc─âm prea mult. Ea a explicat c─â ├«n cazul obezit─â╚Ťii infantile, un mare rol ├«l joac─â faptul c─â p─ârin╚Ťii nu mai dedic─â la fel de mult timp copiilor, iar tradi╚Ťionala mas─â ├«n familie ╚Öi-a pierdut ├«nsemn─âtatea.

├Än privin╚Ťa risipei alimentare, ea recomand─â testarea produselor ├«nainte de a le arunca la gunoi, chiar dac─â sunt trecute de data de expirare, amintind c─â majoritatea produselor nu se stric─â imediat ce trece termenul de valabilitate.

Valeriu Steriu, deputat ╚Öi membru al Comisiei pentru Agricultur─â, a explicat c─â una dintre gre╚Öelile Rom├óniei atunci c├ónd vine vorba de politici agricole este c─â planurile nu sunt g├óndite pe termen lung, iar dorin╚Ťa de volume ridicate pentru a ╚Ťine pre╚Ťul jos determin─â sl─âbirea calit─â╚Ťii. El a declarat c─â exist─â nevoia proiectelor care sus╚Ťin pie╚Ťele volante.

Ben Mehedin, Food & Farming Communities Manager,┬áFunda╚Ťia Adept, a explicat c─â ├«n cazul Rom├óniei, nu exist─â un concept bine definit despre cum s─â facem pentru a ne hr─âni bine, deoarece nu au fost luate ├«n considerare toate elementele care ╚Ťin de antropologie, cultur─â ╚Öi spiritualitate. De asemenea, el a subliniat importan╚Ťa educa╚Ťiei consumatorului.

Alina Constantinescu, care de╚Ťine ferma vegetal─â ├«n conversie eco Nasul Ro╚Öu, a explicat beneficiile ╚Öi problemele cu care s-a confruntat ca mic produc─âtor. Ea a dat ca exemplu raportul dintre termenul de valabilitate la raft ╚Öi calitatea fructelor ╚Öi a legumelor. Fructele ╚Öi legumele crescute ├«n mod organic se stric─â mai repede dec├ót cele modificate genetic sau tratate ╚Öi nu vor fi disponibile ├«n extra sezon. Din aceast─â cauz─â, unii fermieri folosesc substan╚Ťe chimice care permit cre╚Öterea ro╚Öiilor ├«n doar c├óteva zile.

Ea a spus c─â observ─â o cre╚Ötere clar─â a gradului de con╚Ötientizare a publicului privind alimenta╚Ťia s─ân─âtoas─â ╚Öi produsele locale.

 

Comentarii

comentarii