Ronald Binkofski, Președintele Honeywell pentru Europa Centrală și de Est (ECE) a explicat, într-un interviu, pentru Green Report, care sunt principalele amenințări la adresa mediului înconjurator, mediului de afaceri și sănătății populației ale comerțului ilegal cu gaze fluorurate (HFC). În Uniunea Europeană, piața neagră pentru HFC este deja responsabilă de eliberarea în atmosferă a echivalentului unei cantități de până la 20 de milioane de tone metrice de CO2 pe an – adică echivalentul punerii pe drumurile europene a încă 3,5 milioane de mașini per an.
Care sunt factorii care au condus la apariția fenomenului de contrabandă cu gaze HFC?
Regulamentul UE referitor la gazele de tip HFC (gaze fluorurate) a fost introdus în scopul de a limita utilizarea comercială a tipurilor de agenți frigorifici care au un potențial ridicat de încălzire globală (GWP = „global warming potential”, potențial de încălzire globală). La nivel general, acești agenți au utilizări variate, de la autovehicule la vitrinele frigorifice din magazine. În egală măsură, acest regulament a fost elaborat pentru a impulsiona folosirea la nivel european a unor agenți frigorifici alternativi (produse dezvoltate mai recent), care au un nivel GWP mult mai scăzut.
În 2018, Uniunea Europeană a continuat să scadă cu 37% cantitatea de gaze HFC permisă, care poate fi plasată pe piața europeană, și să stabilească anumite cote pe care producătorii și importatorii de astfel de produse trebuie să le respecte. Scopul acestor cote pe care UE le-a stabilit este de a limita cantitățile de agenți frigorifici de tip HFC disponibile, care pot fi comercializate legal, în scopul de a ajuta la accelerarea adoptării utilizării de către companii a agenților frigorifici alternativi care sunt mai prietenoși cu mediul. Din păcate, aceste eforturi au dus la apariția unui fenomen nou: importarea ilegală de gaze HFC pe teritoriul Uniunii Europene.
Care sunt țările din care provin aceste gaze contrafăcute?
Potrivit datelor oferite de un raport publicat de Agenția de Investigații de Mediu (EIA – Environmental Investigation Agency), majoritatea importurilor ilegale de agenți frigorifici HFC intră pe piața europeană prin intermediul statelor aflate la granița Uniunii Europene, în special prin Rusia, Ucraina, Turcia și Albania, aceste produse ilegal importate fiind aduse direct din China.
De ce sunt aceste produse mai periculoase pentru sănătate și pentru mediu?
Produsele HFC care sunt încă folosite au un impact asupra creșterii efectului de seră de 1.000 de ori mai mare decât cel generat de dioxidul de carbon. Ar fi nevoie de o pădure de mărimea Portugaliei pentru a absorbi din atmosferă impactul generat de utilizarea acestor produse ilegale, care încalcă reglementările impuse prin regulamentul UE referitor la gazele HFC (gaze fluorurate) și care împiedică atingerea obiectivelor de protejare e mediului stabilite prin regulament. Pe lângă aceste aspecte, cei care folosesc acest tip de agenți frigorifici își riscă siguranța întrucât nu pot fi siguri că produsele respectă standardele de calitate și nici nu pot fi siguri de proveniența lor, aspecte ce pot fi detectate doar cu ajutorul unor echipamente de testare specializate. În anumite cazuri, aceste produse ilegale pot fi toxice sau inflamabile.
Care e nivelul fenomenului de contraband cu aceste produse în Europa și care sunt efectele acestui lucru la nivel economic și al protecției mediului?
În Uniunea Europeană, piața neagră pe care se comercializează în mod ilegal acești agenți frigorifici (HFC) este deja responsabilă de eliberarea în atmosferă a echivalentului unei cantități de până la 20 de milioane de tone metrice de CO2 pe an – adică echivalentul punerii pe drumurile europene a încă 3,5 milioane de mașinii per an. În plus, nerespectarea prevederilor regulamentului UE referitor la gazele HFC afectează companiile europene care oferă produse mai prietenoase cu mediul și periclitează astfel locurile de muncă ale celor care lucrează pe acest segment, în timp ce sprijină jucătorii implicați în activitățile ilegale de pe piața neagră de profil, jucători aflați adeseori în zone din afara Uniunii Europene. La fel ca în cazul altor activități de contrabandă și în această situație este suspectată existența unor rețele de crimă organizată.
Pentru contrabandiști, România este o țară de transit sau piață pentru vânzarea acestor produse?
Pentru contrabandiști, România joacă ambele roluri. Potrivit raportului realizat de EIA (Agenția de Investigații de Mediu), o cantitate însemnată de astfel agenți frigorifici neconformi sunt importați prin activități de contrabandă în Europa prin intermediul țărilor care se află la granița de sud-est a Uniunii Europene, țări printre care se numără și România. De asemenea, un număr ridicat de agenți frigorifici importați ilegal sunt folosiți pe piața românească.
Care este nivelul de folosire în România al agenților frigorifici HFC ilegali și care sunt industriile în care aceștia ar putea fi utilizați?
Agenții frigorici ilegali au impact asupra mai multor sectoare economice care folosesc sisteme de refrigerare, de la retail-ul de produse alimentare la piața de accesorii și dotări pentru produsele din industria auto sau la piața de aere condiționate pentru locuințe. Se estimează că între 50% – 80% dintre soluțiile de refrigerare folosite în România sunt agenți frigorifici HFC, conform raportului EIA.
Cine verifică dacă agenții HFC folosiți sunt legali sau nu și care sunt consecințele pentru cei care aduc sau utilizează aceste produse?
Fiecare stat membru are responsabilitatea de a se asigura că agenții de refrigerare care intră și sunt folosiți pe teritoriul lor sunt importați legal și respectă cotele alocate fiecărei țări prin regulamentul UE. Contrabanda cu agenți frigorifici ilegali, adică importul ilegal și comercializarea lor, sunt infracțiuni. Ca urmare a acestui fapt, cei care sunt descoperiți că desfășoară astfel de activități pot fi amendați sau poti primi pedepse cu închisoarea, iar industria continuă să militeze pentru înăsprirea pedepselor în viitorul apropiat.
Care sunt efectele acestui fenomen în România, din punct de vedere economic, al sănătății și al mediului?
La fel ca și în alte țări din Uniunea Europeană, agenții frigorifici importați ilegal au și în România un impact major asupra mediului înconjurător, periclitează locuri de muncă și generează riscuri asupra siguranței și sănătății. Ca urmare a acestor lucruri, economia românească ar putea pierde până la 2,5 milioane de euro doar referindu-ne la TVA.
Din punct de vedere legislativ, în prezent, se poate lupta concret împotriva fenomenului de contraband, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel national? Dacă nu, care sunt schimbările necesare pentru a opri acest fenomen?
Pentru a contribui la oprirea acestui fenomen, Comisia Europeană trebuie să continue să lucreze îndeaproape cu statele membre pentru a implementa o strategie eficientă de măsuri legale menite să întărească respectarea reglementărilor mai ales în zonele aflate la granițele Uniunii Europene, să oprească fluxul de importuri ilegale de agenți frigorifici în Europa. Uniunea Europeană poate încă să conducă lupta de combatere a schimbărilor climatice cu ajutorul unor reglementări puternice și a unor modalități riguroase punere de aplicare a acestor legi. Un document recent realizat de EFCTC (European Fluorocarbon Technical Committee – Asociația europeană a producătorilor de fluorocarburi și hexafluoruri de sulf) include o serie de măsuri care pot fi implementate de statele membre ale Uniunii Europene.
Pe 12 februarie, Comisia Europeană a decis să transmită României un aviz motivat referitor la incapacitatea țării de a adopta un set de sancțiuni pentru pedepsirea încălcării regulamentului UE referitor la gazele HFC (F-Gas Regulation). Pentru a lupta împotriva comerțului ilegal este important ca România să implementeze în totalitate regulamentul UE prin intermediul unor măsuri de sancțiune concrete, echilibrate dar riguroase.
