Parlamentarii vor să modifice cuantumul contribuției la Fondul pentru mediu a celor care nu își îndeplinesc țintele de reciclare a deșeurilor de ambalaje. Dacă reușesc, operatorii economici vor plăti de aproximativ 7 ori mai puțin pentru poluarea generată, în condițiile în care România riscă să intre în infringement pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare. De-clic solicită societății civile să reacționeze.
Comunitatea de-clic.ro a cerut ieri cetățenilor să le scrie deputaților din Comisia de Mediu, pentru a-i determina pe aceștia să dea aviz negativ unor reglementări care ar urma să modifice legile privind reciclarea ambalajelor.
Este vorba despre propunerea legislativă 420/2016, care trebuia votată ieri de Senat și dezbătută în aceeași zi în Comisia de Mediu a Camerei Deputaților. Din lipsă de cvorum, însă, adoptarea ei de către senatori a fost amânată pentru luni, 24 octombrie 2016.
Totuși, comunitatea de-clic.ro face apel către societatea civilă să continue să urmărească subiectul și să facă presiuni, trimițând deputaților punctul lor de vedere. Potrivit acestora, propunerea legislativă va pune în pericol capacitatea României de a-și îndeplini țintele de reciclare și va conduce la imposibilitatea de a susține o serie de programe de mediu finanțate de Administrația Fondului pentru Mediu.
Cum s-ar modifica legile reciclării deșeurilor de ambalaje
Cea mai importantă modificare din propunerea legislativă 420/2016 vizează reducerea contribuției pe care operatorii economici trebuie să o achite către stat pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare a ambalajelor puse pe piață.
În prezent, ordonanța de urgență 196/2005, privind Fondul pentru mediu, prevede plata a 2 lei pentru fiecare kilogram de deșeuri de ambalaje sau de anvelope uzate care ajunge la groapa de gunoi, deși ar fi trebuit colectat selectiv și valorificat. Prin nouă propunere legislativă, contribuția ar scădea la doar 0.30 de lei pe kilogram. Trebuie menționat că, în ambele cazuri, operatorii economici plătesc doar diferența dintre cantitățile de deșeuri corespunzătoare obiectivelor anuale, stabilite de legislația în vigoare, și cantitățile efectiv valorificate. De asemenea, potrivit propunerii, operatorii economici ar fi nevoiți să declare semestrial cantitățile de ambalaje puse pe piață, iar nu lunar, cum prevede legislația actuală.
O altă modificare propusă i-ar scuti „în integralitate” pe operatorii economici care decid să predea responsabilitatea gestionării deșeurilor unor organizații autorizate de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Acum, legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje îi obligă pe generatorii de deșeuri să asigure îndeplinirea obligațiilor legale.
De ce contestă de-clic modificările legislative propuse
De-clic acuză companiile că „fac presiuni asupra Parlamentului printr-un pachet de legi care sabotează total eforturile depuse în ultimele luni (în domeniul reciclării, n.r.)”. Precizează de asemenea că adoptarea acestor legi ar pune în pericol implementarea sistemelor locale de management integrat a deșeurilor, dar și asigurarea infrastructurii de colectare selectivă pentru cetățeni.
În plus, atrag atenția asupra faptului că diminuarea contribuției ar duce la imposibilitatea finanțării programelor susținute din Fondul pentru mediu, printre care „Casa Verde, Casa Verde Plus, Rabla, Rabla Electric, infrastructura de alimentare a autovehiculelor electrice, pistele de biciclete, programele de împăduriri și remedieri, biodiversitatea, programul de educație și conștientizare ecologică, monitorizarea calității aerului etc.”.
Un pericol la fel de mare, potrivit de-clic, ar fi descurajarea soluțiilor de prevenire a generării de deșeuri.
Fără obligații semnificative, niciun mare ambalator nu mai are vreo motivație de a reduce ambalajele utilizate, de a face eforturi de eco-design, vânzări la vrac, returnarea amabalajelor refolosibile, campanii de educare, sprijinirea punctelor de colectare, etc.
Scandalul deșeurilor de ambalaje, o poveste „fără sfârșit”
Modificarea legislativă propusă recent vine ca urmare a unui scandal declanșat încă de anul trecut. În noiembrie 2015, agenții anti-fraudă au efectuat 59 de percheziții la societăți comerciale și persoane fizice bănuite că ar fi desfășurat operațiuni fictive cu deșeuri de ambalaje. Reprezentanții organizațiilor de transfer de responsabilitate (OTR) au fost acuzați că au raportat reciclarea unor cantități de deșeuri mai mari decât cele reciclate în realitate. Prejudiciile erau estimate la 54 de milioane de euro.
Ca urmare a acțiunilor desfășurate, Ministerul a aplicat o serie de amenzi OTR-urilor. Deși inițial s-au opus și au amenințat cu scumpirea produselor, producătorii au fost nevoiți să plătească la Fondul pentru mediu contribuția de 2 lei pentru fiecare kilogram de deșeu nevalorificat. Odată cu apropierea sfârșitului de an, producătorii ar putea plăti din nou sume uriașe pentru încălcarea obligațiilor legale privind reciclarea.
Pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare, România riscă să plătească penalități de infringement de aproximativ 200.000 de euro pe zi către Comisia Europeană.
