Se apropie planeta de “apogeul peștelui”?

in Biodiversitate 17 July 2018 8 Views

Producția de pește la nivel global va continua să crească în următorii zece ani, chiar dacă cantitatea de pește capturată în sălbăticie s-a stabilizat iar dezvoltarea intensă a acvaculturii este acum temperată, se spune într-un nou raport al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).

Se apropie planeta de “apogeul peștelui”

Ultima ediție a raportului The State of World Fisheries and Aquaculture (SOFIA), estimează până în 2030, o creștere a producției de pește provenită din pescuit și acvacultură până la 201 milioane de tone. Aceasta  reprezintă  o creștere cu 18% față de nivelul actual de producție de 171 milioane de tone.

Dar obținerea unei creșteri în viitor va necesita progrese continue în ceea ce privește consolidarea regimurilor de gestionare a pescuitului, reducerea pierderilor și a deșeurilor și abordarea unor probleme cum ar fi pescuitul ilegal, poluarea mediului acvatic și schimbările climatice, se menționează în raport.

Sectorul pescuitului este esențial pentru a atinge obiectivul FAO privind zero foame pe glob și malnutriție, iar contribuția sa la creșterea economică și lupta împotriva sărăciei este în creștere. Sectorul însă are și provocările sale, de unde se impune necesitatea de a reduce procentul stocurilor de pește pescuit dincolo de viabilitatea biologică”, a declarat directorul general al FAO, José Graziano da Silva.

Tendințe în oferta globală de pește

Conform raportului The State of World Fisheries and Aquaculture, în 2016, 90,9 milioane de tone de pește au fost capturate în sălbăticie – reprezentând o ușoară scădere de 2 milioane de tone față de anul precedent, în principal datorită fluctuațiilor periodice ale populațiilor de Anchoveta Peruviană asociate cu El Niño.

În general, începând din anii 1990, cantitatea de pește capturată în sălbăticie, a rămas în mare măsură stabilă.

În ciuda acestui fapt, în ultimele decenii, lumea a consumat cantități tot mai mari de pește – 20,4 kg pe cap de locuitor în 2016, comparativ cu puțin sub 10 kg  în anii 1960 – datorită, în mare parte, creșterii producției din acvacultură, în anii 1980 și 1990.

În 2016, producția din acvacultură a atins 80 milioane de tone, conform raportului SOFIA 2018 – furnizând 53% din totalul peștelui consumat de oameni ca hrană.

În timp ce creșterea producției din acvacultură a încetinit – înregistrând o scădere anuală de 5,8% între 2010 și 2016, cu 10% mai puțin decât în anii 1980 și 1990 – aceasta va continua să se extindă în deceniile următoare, mai ales în Africa.

Eforturile de reducere a cantității de pește care este aruncată în mare și a deșeurilor post captură – de exemplu, prin utilizarea peștilor mai mici și a capetelor pentru producerea făinii de pește – va contribui, de asemenea, la satisfacerea creșterii continue a cererii de produse pescărești.

Statutul stocurilor de pește sălbatic

Aproximativ 59,9% din principalele specii comerciale de pește pe care le monitorizează FAO sunt pescuite acum la niveluri biologic durabile, în timp ce 33,1% sunt pescuite la niveluri nesustenabile din punct de vedere biologic – o situație pe care raportul SOFIA 2018 o descrie ca fiind “îngrijorătoare”. (Celelalte 7% sunt pescuite sub nivelul permis).

Cu doar 40 de ani în urmă, 90% din pescuitul monitorizat de FAO  era la niveluri biologic durabile și doar 10% erau pescuite în mod nesustenabil.

Aceste tendințe nu înseamnă neapărat că nu s-au înregistrat progrese în realizarea Obiectivului 14 pentru Dezvoltare Durabilă, care solicită comunității internaționale să reglementeze în mod eficient pescuitul peștelui, a pescuitului ilegal și a practicilor distructive de pescuit și să implementeze planuri de management bazate pe date științifice pentru restabilirea stocurilor.

Dar raportul FAO avertizează că lumea a deraiat în abordarea sa în domeniul pescuitului durabil, ceea ce a condus la o reducere de inventar – prea multe bărci pentru prea puțini pești – în țările în curs de dezvoltare, care este compensată prin îmbunătățirea gestionării pescuitului, precum și starea stocurilor în țările dezvoltate.

Pentru a contracara acest lucru, este necesar să se stabilească parteneriate eficiente, în special în ceea ce privește coordonarea politicilor, mobilizarea resurselor financiare și a resurselor umane și utilizarea tehnologiilor avansate (de exemplu, pentru monitorizarea pescuitului).

Schimbările climatice și poluarea, un motiv de îngrijorare.

În timp ce cercetările sugerează că schimbările climatice ar putea afecta nivelul global al capturilor de pește cu mai puțin de 10%, se așteaptă schimbări climatic semnificative în locurile în care este capturat peștele, notează SOFIA 2018. Este posibil ca capturile să scadă în multe regiuni tropicale dependente de pescuit și să crească în zonele temperate din nord.

Schimbările în distribuția pescuitului vor avea implicații majore din punct de vedere operațional, managerial și jurisdicțional, se spune în raport. Vor fi necesare o serie de cercetări pentru a elabora strategii care să permită atât pescuitului cât și speciilor de pește să se adapteze fără probleme la schimbările climatice.

De asemenea, este necesară o colaborare consolidată pentru a aborda problemele cauzate de resturile de pe urma pescuitului și poluarea cu plastic în ecosistemele acvatice. Ar trebui să se acorde prioritate măsurilor preventive care reduc deșeurile. Sunt necesare eforturi de modernizare a schemelor de reciclare la “economiile circulare”, precum și eliminarea treptată a plasticului de unică folosință, conform raportului FAO.

Comentarii

comentarii