Sebastian Metz, Directorul AHK România: „E nevoie de dialog între autorități și companii în scandalul deșeurilor de ambalaje”

in Interviuri 3 February 2016 803 Views

Directorul Executiv al Camerei de Comerț Româno-Germane (AHK România), Sebastian Metz, a vorbit într-un interviu acordat pentru Green Report despre problemele sectorului de reciclare din România. Astfel, am aflat cum pot fi stimulați oamenii de afaceri pentru a investi în sector, care este rolul educației în dezvoltarea lui și care este perspectiva de ansamblu pe care autoritățile ar trebui să o ia în calcul atunci când elaborează strategii de management al deșeurilor. 

Sebastian Metz

Care sunt inițiativele prin care Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană sprijină dezvoltarea proiectelor sustenabile în România?

În 2010, Camera a creat o inițiativă proprie, econet romania. Sub această umbrelă, ne desfășurăm toate activitățile din zona tehnologiilor verzi. Suntem activi în mai multe domenii: energii regenerabile, eficiență energetică, tratarea apelor uzate, managementul deșeurilor, dezvoltarea sustenabilă a orașelor etc. Tot ce ține de sustenabilitate este grupat sub umbrela aceasta.

În cadrul inițiativei econet romania, organizăm conferințe, simpozioane, delegații în Germania pentru oamenii de afaceri. Participanții din România vor putea vedea soluții implementate în Germania, vor avea oportunitatea să-și creeze relații cu oamenii de afaceri germani și să acumuleze cunoștințe de la autorități. Companiile din Germania și România se întâlnesc astfel pentru afaceri în sectorul managementului deșeurilor, iar asta va avea un impact pozitiv asupra mediului în România.

Reciclarea, un domeniu cu probleme

Una dintre preocupările organizației este reciclarea deșeurilor. De ce ar avea nevoie România pentru a stimula dezvoltarea acestui sector?

Există multe probleme în sectorul reciclării. Probabil ați auzit de scandalul recent din domeniu. Nefiind din interior, nu vă pot spune exact de ce e nevoie, dar, în general, orice afacere are nevoie de onestitate, transparență și profesionalism.

În ce fel îi influențează scandalurile pe cei care activează sau ar vrea să activeze în sectorul reciclării?

Dintr-o perspectivă globală, sectorul managementului  și reciclării deșeurilor are o perspectivă de business foarte bună. Când vezi câte sunt de făcut în România în acest domeniu, când ratele de reciclare sunt atât de mici și țara riscă un infringement pe această temă, când sistemul de reciclare nu funcționează, când vezi care sunt problemele cu gropile de gunoi, îți dai seama că există necesitatea de a face ceva mai mult în sectorul managementului deșeurilor. Acțiunile trebuie să vină atât din partea autorităților, dar și mediul de afaceri trebuie să se implice, întrucât companiile private sunt cele care pun la dispoziție tehnologiile și soluțiile pentru sistemul de reciclare. Așadar, există potențial de business, întrucât există nevoie.

Însă, ceea ce ar pune pe gânduri investitorii germani, de exemplu, este faptul că procesul nu este pe cât de transparent și clar pe cât ar trebui. Nu dau vina pe nimeni, dar e o realitate: procedurile de business în domeniul reciclării nu sunt suficient de favorabile pentru investitorii străini.

Ce îi lipsește legislației românești din domeniu?

Din punctul de vedere al unui non-expert, aș îndrăzni să spun, că, în ceea ce privește legislația, România nu stă foarte rău. Legislația românească o transpune pe cea europeană și de aceea nu există scăpări majore. Recentul scandal din domeniu ne arată că, și la nivel de implementare, autoritățile și-au făcut treaba. Însă problemele apar când e vorba de normele de aplicare, acestea nefiind întotdeauna foarte clare și lăsând loc la interpretări.

Cum credeți că se poate soluționa acest conflict?

Am discutat cu reprezentanții companiilor germane care se confruntă cu această problemă. Tot ce vând ei pe piața românească este ambalat. Se confruntă deci cu nevoia de a direcționa o sumă mare de bani pentru plata amenzilor. De aceea, este nevoie de dialog între autorități și companii: autoritățile trebuie să înțeleagă situația în care se află companiile, care au subcontractat organizații de preluare de responsabilități pentru a-și îndeplini obligațiile; iar companiile trebuie să înțeleagă situația autorităților, care au depistat neregulile și sunt nevoite să asigure îndeplinirea țintelor de reciclare. Noi strângem în acest moment opiniile companiilor membre și suntem dispuși să purtăm un dialog cu autoritățile.

Schimbarea de mentalitate, o necesitate

Ce rol ar trebui să aibă educația în stimularea sectorului reciclării?

Eu sunt din Germania, unde sistemul e total diferit. Sustenabilitatea și protejarea mediului sunt concepte ce țin de mentalitate, iar mentalitatea ține de educație. Depinde de cum te-au educat părinții: dacă te-au educat să salvezi mediul, să folosești mai puțină apă, să folosești mai puțină energie, să te gândești dacă e necesar să arunci gunoiul pe geam. Este o chestiune de educație.

Cum putem umple acest gol?

Educația începe din copilărie. Ați încercat vreodată să educați o persoană adultă? Şi ați încercat să educați copiii? Care este mai ușor de educat? Când ai resurse limitate, trebuie să stabilești priorități. Eu aș zice că o prioritate în ceea ce privește educația ar trebui să fie copiii, întrucât ei formează generația viitoare. Iar ei își vor educa la rândul lor copiii. Deci, eu cred că este o obligație să îi învățăm pe copii subiecte care au legătură cu mediul. Sunt multe ONG-uri care deja o fac. Activitățile lor ar trebui susținute de sectorul privat și de autorități. Schimbarea mentalității este singura soluție pentru o dezvoltare sustenabilă a domeniului.

Waste to energy – o soluție viabilă?

România riscă începerea unei proceduri de infringement pentru lipsa centralelor de incinerare. Este aceasta o soluție viabilă?

În acest moment, gunoiul produs de România nu este folosit. E depozitat undeva în pământ. Este periculos, ineficient și scump, căci trebuie să construiești gropi de gunoi. Există câteva avantaje ale incinerării: poți genera energie din gunoiul care altfel ar fi depozitat și poți economisi bani, întrucât nu mai ai nevoie de spații mari de depozitare.

În România, există deja numeroase gropi de gunoi non-conforme. În loc să se construiască altele noi, la standarde europene, s-ar putea integra tehnologia de producție a electricității.

Există dezavantaje ale folosirii acestei soluții?

Nu. Există deja câteva exemple pe piața germană. O companie germană a construit deja o astfel de instalație în România. Această soluție trebuie cunoscută și aplicată. Iar astfel de inițiative ar trebui sprijinite de autorități, atât prin finanțare, cât și prin instrumente legislative.

Autoritățile și ONG-urile atrag atenția asupra eliberării în aer de nanoparticule rezultate din procesul de ardere a deșeurilor. Cât de periculoase sunt acestea?

Nu știu suficiente lucruri despre nanoparticule. Personal, nu am auzit de așa ceva. Centralele folosesc filtre, însă nu știu dacă în urma filtrării se eliberează ceva în aer. Oricum, incinerarea este doar o parte dintr-o soluție mai amplă.

Când reciclezi, folosești deșeurile degradabile pentru a produce biogaz și electricitate. Nu rămân multe lucruri în urmă și doar acestea sunt arse.

Trebuie să avem o perspectivă de ansamblu asupra a ce se poate face cu deșeurile înainte ca ele să fie depozitate. Trebuie să vedem întâi cum se poate reduce ceea ce se arde. Apoi, trebuie să vedem ce se poate recicla, pentru că e mai bine să reciclezi decât să arzi, e mai sustenabil și mai eficient. Abia în ultima fază trebuie apelat la incinerare.

Despre autor: Irina Breniuc

Irina Breniuc este redactor Green Report începând cu septembrie 2015. Ca jurnalist de mediu, se specializează în subiecte precum risipa alimentară, managementul deșeurilor, economie circulară și obiceiuri sustenabile de consum.

Comentarii

comentarii