Securitatea alimentară, vulnerabilitatea ascunsă a României

in Eat Smart, Slider homepage 7 September 2020 212 Views

Pandemia COVID-19 ne-a făcut mai conștienți de importanța agriculturii și securitatea alimentară. Sistemele alimentare globale au fost afectate, lanțurile regionale agricole au fost nevoite să găsească soluții de readaptare la noua situație și să limiteze riscurile, atât pentru producători, cât și pentru consumatori. Aceasta criză a arătat că șansa României pe viitor este restructurarea sectorul agroalimentar întărind capacitatea de producție și de comercializare locală și limitarea exporturilor de materie primă.

Green Report, în parteneriat cu Kaufland România, Lidl România și Covalat de țară, organizează o nouă ediție a conferinței EAT SMART- Securitatea alimentară, vulnerabilitatea ascunsă a României. Aurel Simion, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Valer Hancaș, Corporate Affairs & Communication Director Kaufland Romania & Moldova, Dorin Cojocaru, președintele APRIL, Adrian Rădulescu, președintele AFR și Raluca Barbu, senior consultant Highclere Consulting sunt speakerii acestui eveniment.

La o primă vedere România pare să aibă o poziție solidă în ceea ce privește securitatea alimentară. Țara se menţine pe locul 38 din 113 în Global Food Security Index (GFSI) 2019, realizat de divizia de cercetare The Economist Intelligence Unit şi sprijinit de Corteva Agriscience.

România își păstrează poziția în mare parte disponibilităţii şi calităţii alimentelor, programelor de siguranţă alimentară şi accesului facil al fermierilor la surse de finanţare.

Nivelul redus al risipei alimentare, sistemul de distribuţie dezvoltat şi disponibilitatea micronutrienţilor în alimente sunt elemente forte în cazul României.

Raportul GFSI examinează şi asumarea de standarde alimentare la nivelul autorităţilor publice, România fiind în urma altor ţări în ceea ce priveşte dezvoltarea unui standard nutriţional, stabilirea unei strategii alimentare şi prezenţa unui sistem de monitorizare şi supraveghere.

Cheltuielile naţionale pentru susţinerea cercetării în domeniul agricol şi nivelul infrastructurii agricole locale sunt sub nivelul altor ţări. Cu toate acestea, raportat la nivelul mediu global, România stă mai bine în ceea ce priveşte posibilitatea dezvoltării infrastructurii de irigare şi capacitatea de depozitare.

Dependenți de importuri

Potrivit unui raport întocmint de Centru Român de Politici Europene, nivelul crescut de importuri corelat cu nivelul scăzut de consum din producția internă a țării reprezintă o vulnerabilitate majoră a securității alimentare a României și o adevărată provocare în contextul actual.

Deficitul balanţei comerciale cu produse agroalimentare a fost de 807,3 milioane de euro, în primele cinci luni ale anului 2020, în scădere cu 13,2% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, potrivit datelor centralizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). Potrivit aceleași surse, în perioada ianuarie-mai, exporturile s-au majorat cu 12,4%, până la 2,928 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu 5,7%, însumând 3,735 miliarde de euro. În general, exportăm materie primă și importăm produse procesate/cu valoare adăugată.

România a înregistrat în 2019 un deficit de 1,225 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu peste 8% faţă de 2018, când s-a cifrat la 1,133 miliarde de euro. Trebuie subliniat faptul ca în anii 2013 și 2014 România a înregistrat excenent în comerțul  cu produse agroalimentare: 300 milioane euro, respectiv 500 milioane euro.

Producem ineficient cu fermieri de vârsta a treia

O altă problemă este dată de slaba productivitate a fermelor din România. Ultima statistică europeană arată că o tremie din fermele Uniunii Europene se află în România, însă acestea reprezintă doar 3,4% din producția blocului comunitar.

În plus, pentru ca situația să fie și mai îngrijorătoare trebuie spus că, în România, NOUĂ DIN ZECE FERME AU O SUPRAFAŢĂ MAI MICĂ DE CINCI HECTARE, dar în cele 0,5% din fermele care au 100 de hectare sau mai mult se cultivă peste jumătate (51%) din întregul teren agricol utilizat al ţării.

Un alt aspect care trebuie luat în seamă este vârsta ridicată a majorității fermierilor din România. 66,6% dintre fermierii români au peste 55 de ani, iar ponderea celor care au sub 40 de ani este de numai 7,6%. Statistica este un semnal de alarmă cu privire la interesul scăzut pentru acest tip de muncă al tinerei generații.

Legea comercializării produselor alimentare, modificată

Provocarea în susținerea agriculturii și produselor românești este data și de faptul că odată cu modificarea Legii comercializării produselor alimentare, proiect de lege promulgat de șeful statului în data de 27 martie 2020, marii comercianți de produse alimentare nu mai sunt obligați ca, pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație, să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfă pe raft din lanțul alimentar scurt, adică de la producătorii români.

Obiective

  • Identificarea modificărilor necesare pentru stimularea producției interne și înființarea de cooperative locale;
  • Identificarea de soluții pentru creșterea gradului de tehnologizare a exploatațiilor și eficientizarea producției;
  • Identificarea de modalități de educarea a micilor fermieri pentru creșterea capacităților de negociere și o poziționarea mai bună în lanțul valoric;
  • Identificarea de modalități de accesare a serviciilor de marketing și vânzare online a produselor, consiliere, pregătire profesională și consultanță;
  • Promovarea creșterii gradului de colaborare între producătorii mici și mijlocii și retaileri.

Comentarii

comentarii