Si noi, specia urbana, ce mai mancam?

in Revista 28 October 2013 816 Views

60% din veniturile noastre se duc pe mancare si, realmente, nici macar nu stim ce mancam. Etichetele colorate si marketing-ul agresiv ne distrag atentia de la ingredientele ascunse in hrana noastra de zi cu zi. Sa fie insecticide, hormoni de crestere sau alte asemenea reziduuri toxice pentru sanatatea noastra? Romania, in letargia ultimilor 25 ani, a adoptat modelul de consumerism occidental si inca reuseste masuri guvernamentale dezastruoase, de genul impozitarea veniturilor apicultorilor din 2013, permite comercializarea semintelor terminator sau cultivarea OMG-urilor in siturile Natura 2000.

Pe tema asigurarii hranei in viitor si a viitorului industriei fastfood, marii jucatori la nivel global din industria alimentara si fastfood-istii nu au dorit sa raspunda pana la inchiderea editiei.

Nu mai este nici un secret faptul ca la nivel global mancam prea mult, prea multa carne si prea multa mancare procesata. Sau ca asigurarea hranei este extrem de vulnerabila la fenomenele climatice, la sindromul albinelor sau la agricultura intensiva. Romania este o piata de interes pentru industria bio, deocamdata fiind o sursa de materii prime si pierzand la capacitatile de procesare. Cu toate acestea, ne putem lauda cu faptul ca am fost desemnati Tara Anului, la BioFach 2013, avem suprafata totala in agricultura ecologica in crestere fata de anul 2007, exista o strategie nationala de export – componenta produse ecologice, pentru perioada 2010-2014. Credem si noi ca agricultura bio este o oportunitate uriasa pentru agricultorii romanii, dar pierdem din intelepciunea stramosilor, ca urmare traim, ne crestem legumele si mancam in viteza.

Puterea exemplului trebuie sa o luam din lanturile alimentare scurte, precum Gradina urbana a lui Florin Baci, Agricultura de balcon a lui Traian Popescu, Ferma ecologica Topa, Asociatia pentru Sustinerea Agriculturii Taranesti, Slow Food Romania, magiunul de Topoloveni, singurul produs romanesc care a obtinut acreditare cu Indicatie Geografica Protejata, ferma permaculturala din Copalnic, Banca de Resurse Vegetale din Suceava, care inregistreaza un numar-record de solicitari de seminte pentru soiuri stravechi.

Ne hranim la gandul ca, daca in dieta noastra apar cat mai multe produse provenite din permacultura, agricultura bio sau traditionala, ne imbunatatim viata macar pe pricipiul diversificarii alimentatiei pentru bebelusi.

La babilonia surselor de hrana si pentru generatiile hranite de supermarket sau samsari agricoli, o replica ramane potrivita: ÔÇ×O tara de orase goale. Singura noastra scapare. Sa ramanem toti la mare.ÔÇŁ Vama Veche – Omul plajei.

Comentarii

comentarii