Sindromul Cl─âdirilor Bolnave

in Opinii 26 June 2020 256 Views

Dac─â ├«n articolul trecut am prezentat ce ├«nseamn─â cl─âdirile sustenabile ╚Öi care sunt avantajele lor, acum voi intra ├«n c├óteva detalii legate de cum acestea pot influen╚Ťa starea de s─ân─âtate a ocupan╚Ťilor. Fie c─â vorbim de munc─â, somn, cump─âr─âturi, sal─â sau alte activit─â╚Ťi casnice, cl─âdirile au o influen╚Ť─â mare asupra siguran╚Ťei, s─ân─ât─â╚Ťii ╚Öi productivit─â╚Ťii noastre.

Imagine de Gabriel Georgescu de la Pixabay

Petrecem peste 85% din timp ├«n cl─âdiri, dup─â unele studii. ├Än func╚Ťie de condi╚Ťiile climatice locale ╚Öi de cele culturale, acest procent poate dep─â╚Öi 90%. Un exemplu extrem ├«l reprezint─â Emiratele Arabe Unite, unde unii oameni ajung chiar la 99.9% din timp.

Acesta este unul dintre motivele importante pentru care la competi╚Ťia interna╚Ťional─â de case solare ╚Öi tehnologii integrate Solar Decathlon Middle East din 2018, desf─â╚Öurat─â ├«n Dubai, noi, echipa EFdeN, am participat cu o cas─â ├«n care am dorit s─â aducem ├«n interior pu╚Ťin din ceea ce este considerat ÔÇ×afar─âÔÇŁ. Casa EFdeN Signature are o teras─â semi-acoperit─â, care este mai mult o extensie a casei dec├ót un spa╚Ťiu exterior. Este o zon─â verde, de relaxare ╚Öi entertainment, care a fost foarte apreciat─â de juriul competi╚Ťiei ╚Öi de vizitatorii ╚Öi astfel am reu╚Öit s─â ob╚Ťinem locul 4 mondial din 17 echipe finaliste.

Terasa casei EFdeN Signature

O s─â tot aduc aminte ├«n acest articol de procentul uria╚Ö de timp petrecut ├«n cl─âdiri ╚Öi o s─â v─â spun pu╚Ťin de ce mi se pare c─â nu i se acord─â suficient de mult─â aten╚Ťie, ├«n ciuda faptului c─â este at├ót de mare. Una dintre cele mai elocvente fraze pentru a vizualiza c├ót timp petrecem ├«n interior este cea a decanului facult─â╚Ťii de Computer Science de la Portland State University, Rich Corsi: ÔÇ×Oamenii petrec mai mult timp ├«n interiorul cl─âdirilor dec├ót petrec unele specii de balene sub ap─âÔÇŁ.

Ce?! ╚śtiu, este destul de greu s─â vizualizezi cum balenele petrec mai mult timp la suprafa╚Ťa apei dec├ót petrecem noi oamenii ├«n aer liber, dar ├«nsemn─âtatea acestui lucru poate merge chiar mai departe. ├Än toate studiile balenele sunt monitorizate ├«n mediul ├«n care ele ├«╚Öi petrec cel mai mult timp ╚Öi nu am putea s─â facem studii despre comportamentul ╚Öi s─ân─âtatea lor dac─â am studia procentul mic de timp ├«n care ├«╚Öi iau aerul de la suprafa╚Ť─â.

╚śi totu╚Öi, nu vi se pare c─â studiem foarte mult condi╚Ťiile de mediu exterior locuin╚Ťelor ├«n compara╚Ťie cu cele pentru condi╚Ťiile din interior? Chiar ╚Öi legisla╚Ťia este axat─â pe monitorizarea calit─â╚Ťii aerului exterior pentru care exist─â o mul╚Ťime de reglement─âri, dar parametrii de confort interior sunt adesea ignora╚Ťi sau foarte pu╚Ťin observa╚Ťi.

Poate acum, ├«n perioada pandemiei, ar trebui s─â lu─âm ├«n considerare mai mult dec├ót niciodat─â capacitatea cl─âdirilor de a ne influen╚Ťa s─ân─âtatea. Sunt convins─â c─â a╚Ťi auzit cu to╚Ťii┬á├«ndemnul ÔÇ×Sta╚Ťi acas─â!ÔÇŁ ╚Öi da, acum, cu siguran╚Ť─â, st─âm ├«n cas─â mai mult de 90% din timp. Ca s─â ├«n╚Ťelegem mult mai bine c├ót de mult ├«nseamn─â asta, ce ar fi s─â ne g├óndim ├«n ani? M─â sperie pu╚Ťin g├óndul c─â din cei 26 de ani de via╚Ť─â am petrecut 23,4 ani ├«n cl─âdiri ╚Öi c─â niciodat─â nu m-am g├óndit cum ╚Öi-au pus amprenta asupra s─ân─ât─â╚Ťii mele.

Cl─âdirile au un impact semnificativ asupra s─ân─ât─â╚Ťii, bun─âst─ârii, productivit─â╚Ťii ╚Öi siguran╚Ťei noastre. ├Än acela╚Öi timp, cl─âdirile sunt un mare consumator de energie ╚Öi resurse ╚Öi, de asemenea, au impact major asupra mediului.

Cl─âdirile sustenabile sunt unele dintre cele mai eficiente modalit─â╚Ťi de a ne ├«mbun─ât─â╚Ťi via╚Ťa ╚Öi de a proteja mediul ├«nconjur─âtor. Pot contribui eficient la atingerea obiectivelor globale de sustenabilitate, cum ar fi atenuarea schimb─ârilor climatice, crearea de comunit─â╚Ťi durabile ╚Öi prospere sau stare de bine ╚Öi s─ân─âtate.

Un studiu al World Green Building Council din 2013 despre costuri ╚Öi beneficii pentru dezvoltatori, investitori ╚Öi ocupan╚Ťi subliniaz─â cele mai importante caracteristici benefice ale construc╚Ťiilor pentru locatari:

Accesul la ferestre cu vedere către exterior        

  • ├Ämbun─ât─â╚Ťe╚Öte func╚Ťiile cognitive ╚Öi memoria cu 10-25%
  • ├Än spitale ÔÇô reduce timpul de spitalizare cu 8,5%

Lumina naturală       

  • La locul de munc─â ÔÇô cre╚Öte productivitatea cu 18%
  • La ╚Öcoal─â ÔÇô ├«mbun─ât─â╚Ťe╚Öte performan╚Ťele elevilor cu 5-14%
  • ├Än magazine ÔÇô cre╚Öte v├ónz─ârile cu 15-40%

 Aspecte tehnice:

  • Iluminatul artificial corespunz─âtor ÔÇô cre╚Öte productivitatea cu 23%
  • Ventilarea adecvat─â ÔÇô cre╚Öte productivitatea cu 5-14%
  • Controlul individual al temperaturii ÔÇô cre╚Öte productivitatea cu 3%

┬áCe este Sindromul Cl─âdirilor Bolnave┬á – Sick Buildings Syndrome(SBS)?

┬áSBS este recunoscut de Organiza╚Ťia Mondial─â a S─ân─ât─â╚Ťii ca fiind un grup de simptome, f─âr─â o cauz─â clar─â, asociat cu calitatea precar─â a parametrilor de confort ├«n cl─âdiri.

Sindromul cl─âdirilor bolnave este utilizat pentru a descrie o situa╚Ťie ├«n care ocupan╚Ťii unei cl─âdiri prezint─â efecte acute legate de s─ân─âtate sau de confort, care par a fi legate direct de timpul petrecut ├«n cl─âdire ╚Öi care duc la o sc─âdere a productivit─â╚Ťii. Locatarii pot sim╚Ťi efectele SBS ├«n func╚Ťie de factorul declan╚Öator al acestora, ├«ntr-o anumit─â ├«nc─âpere sau ├«n ├«ntreaga cl─âdire.

De mul╚Ťi ani, cercet─âtorii ╚Öi constructorii depun eforturi pentru a etan╚Öa cl─âdirile ╚Öi a determina cantitatea optima de aer proasp─ât care trebuie s─â p─âtrund─â ├«ntr-o cl─âdire, ├«n speran╚Ťa de a economisi c├ót mai mult─â energie.

Rezultatul etan╚Ö─ârii cl─âdirilor, dup─â cum probabil intui╚Ťi, duce la o acumulare de poluan╚Ťi ├«n interior ╚Öi odat─â cu aceasta, parte important─â a SBS. Este o extrapolare a ceea ce se ├«nt├ómpl─â ├«n habitaclul unei ma╚Öini, c├ónd dup─â multe ore de condus, din cauza etan╚Öeit─â╚Ťii ╚Öi a ventila╚Ťiei deficitare, se acumuleaz─â o cantitate mare de COÔéé care duce la o stare de somnolen╚Ť─â, durere de cap ╚Öi la sc─âderea capacit─â╚Ťii de concentrare. Atunci primul reflex este de a deschide geamul sau de a opri pentru o gur─â de aer.

Care sunt simptomele Sindromului Cl─âdirilor Bolnave?

Uneori, diagnosticarea acestui sindrom poate fi dificil─â din cauza unei game largi de simptome, asem─ân─âtoare cu cele ale unei r─âceli. Simptomele SBS v─â pot afecta pielea, sistemul respirator ╚Öi sistemele neurologice. Dac─â ave╚Ťi alergii sau o boal─â respiratorie cronic─â, pute╚Ťi observa o severitate crescut─â a simptomelor. De exemplu, persoanele cu astm ar putea avea un risc mai mare de crize de astm datorate SBS.

Printre aceste simptome se num─âr─â:

  • dureri de cap
  • ame╚Ťeal─â
  • st─âri de grea╚Ť─â
  • irita╚Ťii ale ochilor ╚Öi ale c─âilor aeriene
  • incapacitate de concentrare
  • oboseal─â
  • irita╚Ťii ale pielii
  • dificult─â╚Ťi ├«n respira╚Ťie
  • dureri ├«n piept
  • anxietate etc.

Simptomele pot ap─ârea c├óte unul sau ├«n combina╚Ťii ╚Öi sunt asociate cu durata de ╚Öedere ├«ntr-un spa╚Ťiu ├«nchis. Dup─â ie╚Öirea din respectivul spa╚Ťiu, simptomele scad treptat ├«n intensitate ╚Öi pot disp─ârea complet.

Care sunt cauzele Sindromului Cl─âdirilor Bolnave?

Deși o cauză clară nu este identificabilă, Sindromul Clădirii Bolnave este asociat cu calitatea precară a mediului interior, preponderentă fiind calitatea aerului, însă printre factorii de risc se numără și calitatea slabă a parametrilor de confort termic, vizual, acustic, dar și factori de ordin psihologic.

Ceea ce majoritatea oamenilor nu cunosc pe deplin este m─âsura ├«n care poluarea aerului exterior poate p─âtrunde ├«n interiorul unei case sau cl─âdiri. Exist─â o mul╚Ťime de factori care determin─â exact c├ót de mult─â poluare a aerului intr─â ├«ntr-o cl─âdire. Lucruri precum vechimea construc╚Ťiei ╚Öi etan╚Öeitatea cl─âdirii, operabilitatea ferestrelor ╚Öi tipul de sistem de ventila╚Ťie ╚Öi filtrare sunt critice, iar direc╚Ťia v├óntului, presiunea atmosferic─â ╚Öi al╚Ťi factori meteorologici joac─â de asemenea un rol important.

Astfel, cel mai des, Sindromul Cl─âdirilor Bolnave apare ├«n cl─âdiri cu ventila╚Ťie deficitar─â, din cauza acumul─ârii dioxidului de carbon, a umidit─â╚Ťii, a compu╚Öilor organici volatili sau a particulelor solide ├«n suspensie din aer, precum praful ╚Öi sporii de mucegai. De asemenea, exercit─â o influen╚Ť─â negativa temperaturile considerate prea mici sau prea mari, ori varia╚Ťiile mari de temperatur─â ├«n timpul zilei, iluminatul insuficient sau necorespunz─âtor din punct de vedere calitativ ori factori psihologici, precum stresul. Chiar ╚Öi P─âm├óntul poate polua interiorul cl─âdirilor prin radon, un gaz radioactiv inodor ┼či incolor care se formeaz─â prin dezintegrarea radioactiv─â a uraniului din p─âm├ónt. De┼či nu se poate vedea sau mirosi, radonul este prezent ├«n toate locuin┼úele ├«n diferite concentra┼úii, fiind considerat o cauz─â pentru apari┼úia cancerului la pl─âm├óni.

Pe l├óng─â poluarea aerului care p─âtrunde ├«n cl─âdiri, avem ╚Öi surse interioare de poluare a aerului. De ceva timp am ├«nceput s─â observ─âm mirosurile din aceste ├«nc─âperi etan╚Öe ╚Öi am ├«nceput s─â folosim spray-uri, lum├ón─âri ╚Öi produse de cur─â╚Ťat parfumate pentru a face ca acel aer ├«nchis s─â miroas─â pu╚Ťin mai bine, f─âr─â s─â ne d─âm seama c─â substan╚Ťele componente pot crea un cu totul alt set de atacuri asupra s─ân─ât─â╚Ťii noastre.

S─â nu mai vorbim de materialele de construc╚Ťie ╚Öi mobilier care con╚Ťin poluan╚Ťi, ╚Öti╚Ťi ╚Öi voi mirosul acela de ÔÇ×cas─â nou─âÔÇŁ, de aceea este foarte important s─â le alegem cu grij─â ╚Öi ├«n a╚Öa fel ├«nc├ót s─â fie prietenoase cu mediul, cu s─ân─âtatea noastr─â, dar s─â fie ╚Öi durabile.

…cum evalu─âm confortul interior?

Satisfac╚Ťia ├«n leg─âtur─â cu mediul interior este o no╚Ťiune subiectiv─â, ce depinde de fiziologia fiec─ârei persoane. De aceea, instrumentele de studiu ale confortului interior se bazeaz─â pe analiza statistic─â. Folosind aceste instrumente, cercet─ârile ╚Ötiin╚Ťifice agreeaz─â anumite valori pentru parametrii de confort considera╚Ťi general accepta╚Ťi, enumera╚Ťi ├«n tabelul de mai jos.

Parametru Nivel recomandat
Temperatura 19 – 23┬░C
├Än func╚Ťie de scopul ├«nc─âperii
Umezeala relativ─â 40 – 70%
Necesarul de aer proasp─ât/persoan─â 8 l/s/persoan─â (min)

16 l/s/pers dac─â se fumeaz─â

Schimburi de aer 4-6 schimburi de aer/h
Viteza de deplasare a aerului 0.1 – 0.3 m/s

< 0.1 cauzează aer închis

Zgomot 46 dB limita general─â pentru un spa╚Ťiu de birou
Iluminare 500 lux pentru un spa╚Ťiu de birou, dar poate cre╚Öte ├«n func╚Ťie de activitate
Tabelul 1 Nivelul optim al parametrilor de confort interior dup─â CIBSE

Pentru a m─âsura confortul ├«ntr-o cl─âdire, de multe ori ne sunt suficiente c├óteva observa╚Ťii ╚Öi introspec╚Ťii, alteori este necesar─â prezen╚Ťa unui specialist cu echipamente profesionale.

├Än urm─âtorul articol voi vorbi despre metodele de ├«mbun─ât─â╚Ťire a confortului interior, astfel c─â o s─â v─â las s─â v─â g├óndi╚Ťi pu╚Ťin la cum percepe╚Ťi acest aspect pentru locuin╚Ťele voastre, iar pentru asta un instrument foarte util este Ghidul Condi╚Ťiilor de Confort, elaborat de echipa EFdeN, pe care ├«l pute╚Ťi accesa aici.

DESPRE AUTOR: CORINA FUGARU

Corina Fugaru este coordonatorul obiectivelor legate de educa╚Ťie ╚Öi de protec╚Ťia echipei, ├«n proiectul EFdeN, ├«n care arhitectura ╚Öi ingineria sunt principalele componente. Obiectivele sale, dar ╚Öi ale proiectului, sunt legate de sustenabilitate, oameni ╚Öi educa╚Ťie.

 

 

Comentarii

comentarii