Directiva Single Use Plastic, prima provocare reală a industriei în tranziția către Economia Circulară

in Legislatie 29 March 2021 202 Views

Driverii principali în adoptarea Directivei Single Use Plastic au fost producția și consumul, a declarat, joi, în cadrul conferinței “Directiva Single Use Plastic. Impact și implementare la nivel național”, Marius Brînzea, Director Strategie Reciclad’OR.  Potrivit acestuia, se estimează ca în următorii 20 de ani 622 milioane de tone de plastic vor fi introduse pe piață la nivel global. La nivel european, 59% din deșeurile de materiale plastice generate sunt ambalaje de plastic.

Marius Brînzea, Director Strategie Reciclad’OR

“În Europa generăm 25,8 milioane tone de deșeuri, iar mai puțin de 30% dintre acestea sunt colectate în scopul reciclării.  Zece produse de plastic de unică folosință, împreună cu unelele de pescuit, reprezintă 70% din deșeurile marine din Europa”, a spus Marius Brînzea.

În cadrul evenimentului, reprezentantul Reciclad’OR a explicat în detaliu principalele provocări existente la nivelul implementării celor șapte măsuri pentru reducerea impactului produselor din plastic de unică folosință asupra mediului cuprinse în Directiva 2019/204 (Directiva SUP).

“Reciclador’OR consideră că tranziția către o Economie Circulară necesită un efort colectiv. Sustenabilitatea este o decizie de business influențată de factori economici, dar și de o serie de decizii politice. Îndeplinirea obiectivelor de sustenabilitate este condiționată de parteneriatul și dialogul transparent dintre decidenții politici și reprezentanții  sectoarelor industriale”, a declarat Marius Brînzea.

Referindu-se la prima măsură a Directivei, reducerea consumului pentru anumite produse din plastic de unică folosință, Directorul de Strategie al Reciclad’OR a subliniat faptul că documentul nu prevede și modul în care statele membre vor înregistra o scădere a consumului până în anul 2026 comparativ cu valoarea de referință din 2022.

“Rămâne la latitudinea statelor membre ce măsuri vor adopta: obiective naționale de reducere a consumului pentru a se asigura că la punctul de vânzare sunt puse la dispoziție si produse reutilizabile, instrumente economice prin care să se asigure că produse din plastic de unică folosință nu sunt furnizate la punctul de vânzare către consumatorul final și/sau acorduri voluntare”, a punctat Marius Brînzea.

Anumite îngrijorări privind termenul de implementare apar și în cazul adoptării unor cerințe specifice legate de produs. Potrivit reprezentantului Reciclad’OR, acestea vin din faptul că există o serie de întârzieri în actele de pune în aplicare.

Marius Brînzea consideră că necesară o uniformizare a standardelor la nivel European, dar și timpul necesar pentru investiții și aspectele de natură logistică cu care se vor confrunta producătorii și importatorii de ambalaje de plastic de unică folosință, sticlele care vor trebui să aiba atașat capacul (ambalajele cu o capacitate de maxim trei litri – n.red.).

“În ceea ce privește conținutul de plastic pentru ambalajele PET, fac precizarea că acesta este un obiectiv național și nu unul individual, pe producător, în consecință elaborarea metodologiei de calcul este esențială”, a declarat Brînzea.

În privința cerințelor de marcare există o opțiune de derogare de la termenul de 3 iulie 2021, dar aceasta va fi valabilă până la data de 4 iulie 2022. Asociațiile de profil din Europa și-au manifestat îngrijorarea cu privind la posibile briere de intrare pe piață și câteva considerente legate de actul de punere pe piață și definiții.

La măsura numărul 5, răspunderea extinsă a producătorilor, au fost stipulate o serie de costuri care vor fi translatate schemelor EPR. Statele Membre au obligația implementării schemelor de răspundere extinsă a producătorilor pentru anumite produse de plastic de unică folosință, iar producătorii vor avea obligația suportării costurilor privind măsurile de sensibilizare a consumatorilor, colectarea și curățarea deșeurilor, respectiv raportării datelor.

“Marea provocare este dată de faptul că deja sechemele EPR din România se confruntă, în fluxul municipal, cu situații de monopol (stabilirea arbitrară și netransparentă a unor costuri).  În momentul în care se va impune această măsură trebuie să fim atenți la transparentizarea totală a acestor costuri și la evitarea dublării și translatarea unor costuri nejustificate în sarcina producătorilor”, a declarat Marius Brînzea.

În ceea ce privește colectarea separată,  Directiva prezintă faptul că statele membre își pot îndeplini obiectivele, prin instituirea unor scheme de returnare-garanție și/sau prin stabilirea unor obiective de colectare separată pentru schemele relevante de răspundere extinsă a producătorilor. Potrivit Directrului de Strategie Reciclad’OR, marea provocare este dată de elaborarea unei metodologii clare privind calculul și verificarea modului în care sunt îndeplinite obiectivele.

Și în cazul măsurilor de sensibilizare ale consumatorilor se face referire la o serie de costuri fiind prezentate trei opțiuni.

“Producătorii plătesc prin schemele de tip EPR, la momentul actual, o serie de costuri de informare și de educare a consumatorilor și trebuie evitată dublarea acestor obligații, dar în mod special trebuie justificate aceste costuri”, a punctat reprezentantul Reciclad’OR.

Situația la nivel european

În baza une cercetări făcute de Reciclad’OR, la nivel european situația se prezintă astfel: există deja câteva state – Belgia, Grecia, Franța, Letonia, Lituania și Slovacia – care au notificat Comisia cu privire la transpunerea anumitor prevederi din Directivă. Doar unui singur Stat Membru, din cele menționate anterior, i-au fost cerute revizuiri asupra documentului transmis.

În egală măsura, la nivel european, au fost identificate o serie de provocări privind legislația secundară și mă refer aici la identificarea și definirea domeniului de aplicare al produsului, marcarea armonizată pe anumite produse de plastic de unică folosință, calculul și verificarea obiectivelor de colectare separată, formatul de raportare, calculul și verificarea reducerii consumului.

“Menționez totodată că documentele de punere în aplicare au înregistrat sau înregistrează întârzieri semnificative față de calendarul dispus la elaborarea Directivei. Această situație a generat o oarecare îngrijorare la nivelul asociațiilor profesionale ale industriilor la nivel european astfel încât există o declaratie comună, din data de 21 ianuarie 2021, versus draftul privnd liniile directoare de implementare, comunicat pe data de 19 ianuarie 2021 (click aici pentru vizualizare doc)”, a declarat Marius Brînzea.

Declarația comună a 17 dintre cele mai importante asociații profesioale din Europa, conține mai multe avertizări legale de modul de implementare:

  • Probleme semnificative pe lanțul valoric european al ambalajelor, în special lipsa de considerație peuntru UE ca și piață unică, dar și o lărgire a sferi de aplicare a orientărilor în comparative cu textul legislativ original.
  • Se anticipează că adoptarea nexaminată a acestor orietări va încetini, fără intenție, implementarea corectă a Directivei SUP.
  • Proiectul de orientări subminează eforturile Comisiei pentru o mai bună legiferare
  • Cea mai mare îngrijorare vine de la extinderea semnificativă a domeniului de aplicare.

Drept urmare, asociațiile profesionale au venit și cu câteva recomandări.

O primă recomandare este aceea ca ghidul de orientare să promoveze o transpunere armonizată a Directivei SUP și să păstreze integritatea pieței unice a UE. Aceasta cu atât mai mult cu cât necesitatea ca Directiva să evite fragmentarea pieței a fost identificată și comunicată chiar de către Comisie în studiul de evluare a impactului.

A doua recomandare este ca orientările trebuie să fie în concodanță cu textul legislativ și să fie pe deplin alinate atât cu obiectivele declarate cât și cu spiritul Directivei. Deconectarea dintre cea mai recentă versiune a proiectului de orientări și obiectivul initial al Directivei este un precedent alarmant pentru integritatea procesului de elaborare a politicilor UE.

Puteți accesa aici toate informațiile prezentate. Pentru orice informații suplimentare contactați la adresa de email: economia.circulara@reciclador.green

Comentarii

comentarii